Vlad Țepeș
Viața lui Vlad Țepeș
Cu toate că aparținea neamului Drăculeștilor, fiind nepot al marelui domnitor Mircea cel Bătrân și fiul lui Vlad Dracul (prințul Valahiei), personajul istoric Vlad Țepeș rămâne în continuare enigmatic, puținele informații de la contemporanii săi fiind extrem de controversate.
Pe numele său oficial "Valdislaus I Basarab-Luxemburg", Vlad țepeș, fiul lui Vlad al II-lea Dracul, guvernatorul Transilvaniei, și nepotul lui Mircea cel Bătrân, s-a născut în 1431. Cu toate că locul nașterii sale nu a fost consemnat în nici o cronică a vremii, se presupune că acesta s-ar fi născut fie în cetatea Sighișoarei, unde a locuit tatăl său între anii 1431 – 1436, fie la curtea domnească din Târgoviște, ca majoritatea voievozilor munteni. Botezul a avut însă, cu siguranță loc în sfânta cristelnița a bisericii "Sfânta Maria".
Crescut sub ocrotirea părinților până la vârsta de 11 ani. În 1442, din motive politice, Vlad și fratele său mai mic Radu au fost luați ostatici de către Sultanul Murad al II-lea, ca semn al obedienței tatălui său, ajuns principe al Valahiei, și au rămas acolo până în 1448, respectiv 1462. Vlad va fi eliberat șase ani mai târziu, odată cu asasinarea tatălui său, moment în care și fratele său mai mare, Mircea al II-lea, este torturat și îngropat de viu de către boierii munteni.
La 17 ani, Vlad Țepeș, susținut de turci, încearcă să cucerească tronul Valahiei, însă un alt doritor, Vladislav al II-lea, îl învinge. În 1456, Țepeș face o nouă încercare, de această dată reușită, și acum este momentul în care își începe domnia cea mai lungă (șase ani) în care a comis multe fapte sângeroase care i-au adus controversata reputație. Primul său act major de răzbunare a fost acela de a-i omorî pe ucigașii tatălui său. Astfel, în anul 1459 el a arestat toate familiile de boieri care participaseră la asasinat - pe unii dintre ei i-a tras în țeapă, în vreme ce pe alții i-a obligat să meargă pe jos din capitală (Târgoviște) până la Poenari, unde au construit o fortăreață pe ruinele unui alt vechi avanpost, deasupra râului Argeș. Întrucât majoritatea boierilor au murit în aceste împrejurări, Țepeș și-a creat o nouă pătură nobiliară.
În iarna lui 1456-1457, Vlad Dracul devine domnitor al Valahiei și își stabilește reședința la Târgoviște, capitala principatului. Țepeș și-a urmat tatăl și a trăit la curtea princiară șase ani. Eliberat după asasinarea tatălui său de către Vladislav al II-lea, Vlad Țepeș află și despre moartea fratelui său mai mare Mircea, care fusese torturat și îngropat de viu de către boieri la Târgoviște.
La începutul anului 1462, Vlad Țepeș a lansat o campanie împotriva turcilor, de-a lungul Dunării, reușind în anul 1462 să obțină numai victorii și să-i îngrozească pe turci. Pentru a se răzbuna, sultanul Mehmed a decis să invadeze Valahia, pentru a o transforma în provincie turcă. El a intrat în Valahia cu o armată de trei ori mai numeroasă decât cea a lui Țepeș. În aceste condiții, și fără nici un aliat, Vlad a fost nevoit să se retragă la Târgoviște. Mehmed a lăsat partea a doua a bătăliei fratelui mai tânăr al lui Vlad, Radu, favoritul turcilor la tronul Valahiei. Acesta l-a urmărit pe Țepeș până la castelul Poenari, de pe malul râului Argeș.
Conform legendei, acesta este momentul în care soția lui Vlad, pentru a nu fi capturată de turci, se sinucide aruncându-se de pe stânci. Vlad, în schimb, a reușit să scape utilizând un pasaj secret din munte. Ajutat de niște țărani, el s-a refugiat în satul Arefu și de aici a ajuns în Transilvania unde l-a întâlnit pe regele Ungariei, Matei Corvin. Acesta în loc să-l ajute, l-a arestat și l-a închis la Visegrad, pentru 12 ani.
Voievodul valah va rămâne întemnițat timp de 12 ani, perioadă în care tronul Munteniei este ocupat de fratele său mai mic Radu, poreclit cel Frumos, o simplă marionetă în mâinile sultanului. Acceptând să renunțe la religia ortodoxă în favoare celei catolice, Vlad este eliberat și împreună cu Ștefan Bathory, guvernatorul Transilvaniei, și un contingent de soldați moldoveni trimiși de vărul său, Ștefan cel Mare, pornește o nouă campanie de recucerire a tronului Valahiei, ocupat acum de Basarab cel Bătrân. Deși îl înlătură pe acesta, Vlad Țepeș este părăsit de către armata transilvăneană care îl lasă fără apărare în fața iminentei invazii turcești.
Nereușind să strângă o armată suficient de numeroasă, Vlad pornește la luptă în fruntea unui număr mic de oșteni loiali, în iarna anului 1476. Deși este ucis în timpul luptei, legendele privind moartea sa sunt controversate. Unele susțin că ar fi fost asasinat de către boierii valahi în timp ce altele povestesc că ar fi căzut eroic înconjurat de trupurile gărzilor de corp moldovene. O altă legendă menționează că voievodul ar fi fost confundat de către proprii oșteni cu un comandant turc și ucis de o lance.
Ceea ce s-a întâmplat însă cu trupul lui Vlad Țepeș este un mister până astăzi. Deși capul i-a fost tăiat și trimis la Constantinopol într-un vas cu miere pentru a fi într-un final expus într-o țeapă de către sultanul Murad al II-lea, corpul domnitorului nu a fost niciodată găsit. Legendele spun că ar fi fost înmormântat la mănăstirea Snagov, dar deschiderea mormântului în 1932 de către arheologul Dinu Rosetti nu avea decât să adâncească și mai mult misterul. Cavoul nu conținea decât câteva oase de cal din neolitic.
Numele lui Vlad Țepeș
Deși numele său oficial era Valdislaus I Basarab-Luxemburg, fiul lui Vlad Dracul și nepotul lui Mircea cel Bătrân este cunoscut, cu precădere, sub numele de Vlad țepeș sau Dracula.
În 1443, Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, a fost învestit de împăratul Sigismund cu Ordinul Dragonului, o organizație închinată luptei împotriva Imperiului Otoman. Acest ordin i-a conferit apoi supranumele de Dracul, ținînd cont de faptul că la multe popoare „dragonului“ i se mai spunea și „drac“. Dracula poate fi considerat un diminutiv, „fiul dragonului“, sau „fiul dracului“. Apoi, Vlad și fratele său vitreg, Radu „cel Frumos“, au fost numiți „Drăcuții“. În vechea slavă „dragon/drag“ înseamnă însă „frumos, iubit“). În istorie însă, Vlad s-a ales cu numele de Dracula, iar fratele său cu cel derivat din Frumos. Porecla sa, Dracula, s-a impus cu precădere în spațiul din Nord-Vestul Țării Românești, până în Europa Centrală, mai ales în perioada 1462-1475. Isuși Vlad Țepeș a adoptat numele în propria sa semnătură și în pecetele actelor latinești din ultimii săi ani de viață. Astfel, la 4 august 1475, se semnează "Wladislaus Dragwlaya, voievoda partium Transalpinarum", latinizându-și totodată numele de Vlad în Wladislaus.
Cât despre oorecla Țepeș, aceasta i s-a atribuit lui Vlad al III-lea de pe urma execuțiilor frecvente prin trasul în țeapă, pe care acesta se pare că le ordona. Chiar și turcii îl denumeau Kazikli Bey, (însemnând Prințul Țepeș). Acest nume a fost utilizat pentru prima oară într-o cronică valahă din 1550 și s-a păstrat în istoria română.
Cruzimea lui Vlad Țepeș
Vlad Țepeș a devenit cunoscut datorită tehnicilor sale brutale pe care le folosea pentru a-i pedepsi ce cei care îi ieșiseră din cuvânt. Conform detractorilor sași (din Transilvania), pedepsele pe care acesta le aplica erau variate: nelegiuiții erau jupuiți de piele, fierți de vii, decapitați, orbiți, spânzurați, arși, prăjiți, îngropați de vii, ciopârțiți, bătuți în cuie, înjunghiați. De asemenea, îi plăcea să le taie victimelor nasul, urechile, organele genitale și limba. Însă metoda sa favorită era trasul în țeapă, această metodă fiind cea i-a pecetluit supranumele de Țepeș (cel care trage în țeapă.) Această tehnică a fost folosită în anii 1457, 1459 și 1460 contra negustorilor transilvăneni care au ignorat legile sale de comerț. Incursiunile pe care le făcea între sașii din Transilvania erau de asemenea acte de protecționism menite să protejeze activitățile comerciale din Țara Românească. În acea perioadă era obișnuit ca pretendenții la tronul Țării Românești să găsească sprijin în Transilvania, de unde așteptau momentul potrivit pentru a acționa.
Descendenții lui Vlad Țepeș
Se știe faptul că Vlad Țepeș a avut o viață amoroasă intensă, plină de intrigi și secrete. Pe lângă cele două soții ale sale care i-au dăruit trei moștenitori, se spune că domnitorul sângeros ar fi avut mai multe legături extraconjugale, din care s-ar fi născut mai mulți fii nelegitimi.
Căsătoriile lui Vlad Țepeș
Elizabetta, prima soție. Tot ce știm de prima soție a lui Vlad Țepeș este numele ei: Elizabetta. Ea i-a născut cel puțin un fiu, Mihnea cel Rău, care avea să domnească mai târziu în Țara Românească între anii 1508 și 1510. Conform legendei locale, Elizabetta a murit în timpul asediului Castelului Poienari, care a fost înconjurat de armata otomană, condusă de Radu cel Frumos și de către ienicerii români. Un arcaș, văzând umbra soției lui Vlad Țepeș în spatele unui geam, a tras cu o săgeată prin fereastra principală a sediului domnitorului, cu un mesaj de avertizare că armata lui Radu se apropie. Arcașul era o rudă de-a lui Vlad Țepeș, care din loialitate față de domnitor, i-a trimis avertizarea în ciuda faptului că se convertise la islam pentru a scăpa de sclavie și de executare de către turci. După citirea mesajului, soția domnitorului s-a aruncat de la turn într-un afluent al râului Argeș care curgea la poalele castelului, spunând că mai degrabă ar putrezi sau ar fi mâncată de peștii din Argeș decât să fie luată prizonieră de către turci. Astăzi, afluentul este numit Râul Doamnei. Ilona Szilágyi, a doua soție. Recâștigând treptat favorurile regelui Matia, Vlad Țepeș s-a căsătorit cu Ilona Szilágyi, o verișoară de-a regelui, și în anii de dinaintea eliberării sale din exila, din 1474, a trăit cu ea într-o casă din capitala maghiară. În jurul anului1465, Ilona i-a născut doi fii: cel mare: Vlad Dracul al IV-lea, care și-a petrecut majoritatea timpului în suita regelui Matia, iar mai târziu a eșuat în reclamarea tronului Țării Românești și cel tânăr, al cărui nume nu este cunoscut, dar despre care se știe că a locuit în Transilvania, cu episcopul din Oradea până în 1482, când s-a îmbolnăvit. S-a întors la Buda, unde a murit în compania mamei sale. Descendenții lui Vlad Țepeș și ai Ilonei s-au căsătorit în nobilimea maghiară.
Relațiile extra-conjugale
Katharina, iubita din Corona (Brașovul de astăzi). Fiica lui Thomas Siegel, zunftmeister (staroste) al breslei țesătorilor din Seilergrasse și a Susannei, născută Fronius, Katharina era considerată a fi cea mai frumoasă fată din Cetatea Coronei. Deși apare menționată într-o singură cronică transilvană, se spune că acesta ar fi cucerit inima prințului pe vechi. Din relația acestora, începută când Katharina avea doar 17 ani, s-ar fi născut cinci copii: Vladislav "Laszlo" (n. 1456), Catherina (n. 1459) , Christian (n. 1461), Hanna (n. 1463) și Sigismund (n. 1468), iar Țepeș s-ar fi îngrijit de toți descendenții săi, așa cum atestă cărțile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo (Ladislau) sau Siegel (numele de fată al Katharinei).
Ursulla (din Schassburg / Sighișoara)
Erika (din Bistrița)
Lize (din Hermannstad / Sibiu)
Țiitoarea de la Târgoviște. Se spune că Vlad Țepeș ar fi avut o relația ascunsă și cu o țiitoare din Târgoviște, pentru care ar fi avut ... ,,dragostea trebuinței și nimic mai mult’’. Câteva documente vorbesc și despre discreția lui: ,,Mahalaua unde mergea era înfundată și singuratică și ,, nici apele nu simțea pe vodă când mergea la dânsa’’. Cu toată simpatia pentru domnitor, povestitorul apreciază că femeia se află într-o situație ingrată: ,,Căzuse păcatele pe această femeie să placă lui Vodă Țepeș.’’
Bibliografie
http://www.travelworld.ro/atractii_romanesti/dracula.php
http://members.fortunecity.com/draculaland/html/body_vlad_tepes.html
http://www.descopera.ro/cultura/1029275-vlad-tepes-a-fost-vlad-tepes-erou-sau-vampir/p2
Alte personalități ale Transilvaniei
- Arsenie Boca
- Gheorghe Nicula
- Aurel Munteanu
- Samuel von Brukenthal
- Andrei Șaguna
- Avram Iancu
- Iuliu Hossu
- George Barițiu
- Gheorghe Lazăr
- Petru Maior
- Gheorghe Șincai
- Matia Corvin
- Pintea
- Iancu de Hunedoara
- Heltai Gáspár
- Horea
0 comentarii