Transilpedia

Enciclopedia Transilvaniei

RO EN

Gheorghe Șincai

Gheorghe Șincai (n. 28 februarie 1754, Râciu de Câmpie, azi Șincai, județul Mureș - d.2 noiembrie 1816) a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român, întemeietor al Școlii Ardelene. Acesta s-a născut într-o familie de mici nobili din Șinca Veche, în anul 1754. La puțin timp după nașterea sa, familia s-a mutat la Samsud (astăzi Șincai), pe o moșie luată în arendă.

Primele studii le urmează la școala locală din Samsud. În 1766 pleacă la Colegiul Reformat din Târgu Mureș, unde învață doi ani latina și maghiara. După aceea, urmează patru ani Școala  Iezuiților din Cluj până în 1772, când pleacă la piariștii din Bistrița petru a aprofunda studiul limbii germane. După ce își termină studiile pleacă la Blaj, unde este numit canonic la vârsta de numai 19 ani. Tot atunci primește funcția de profesor de retorică și poetică la școala superioară a mănăstirii.

Dar Șincai avea alte planuri: Își dorea nespus să își continue studiile la Roma. Soarta îi surâde și, la numai un an de la începerea activității de profesor, pleacă la Roma, împreună cu cel ce avea să fie tovarășul lui de luptă, Petru Maior. La Roma urmează doi ani filozofia și trei ani teologia. Își ia doctoratul în ambele ramuri, la 28 ianuarie 1779. Începe să cerceteze manuscrise și cărți vechi în căutarea oricăror detalii despre istoria și cultura românilor.

Urmează un an la Viena, unde își continuă cercetările asidue în biblioteci și arhive. Aici publică împreună cu bunul său prieten Samuil Micu prima gramatică tipărită a limbii române, Elementa linguae daco-romane sive valachiche, în 1780. Cu acest adevărat "tezaur de cunoaștere" cules din principalele centre culturale europene, Șincai se întoarce în Transilvania pentru a-și începe marea operă în domeniul istoriei și filologiei și organizarea școlii transilvănene.

În anul 1780, la Blaj - principalul centru cultural românesc din Transilvania acelor vremuri - își reîncepe activitatea prin traducerea unor manuale școlare. În aprilie 1782 este numit catihet al noii școli naționale (fosta școală de obște), iar la 15 octombrie preia și conducerea acestei școli. Un prim rezultat al muncii sale este apariția în 1783 a Prima principia latinae gramatices pentru școlile românești națională, cu text explicativ în limba română.

Ca urmare a răcirii relațiilor cu forurile episcopale, Șicai părăsește la 3 august 1784 cinul monahal.

În guvernarea lui Iosif al II-lea Șincai este numit "director preste  școalele românilor din Ardeal" de confesiune greco-catolică. Atitudinea binevoitoare a împăratului Iosif al II-lea față de români permite dezvoltarea Școlii Ardelene iar Șincai spune despre această perioadă (a guvernării lui Iosif al II-lea) că este o perioadă în care "au răsuflat români"... În calitatea sa de director al școlilor românești greco-catolice din Transilvania, Gheorghe Șincai străbate de trei ori satele Ardealului ... De altfel, în perioada de 12 ani cât a fost director (1782-1794) a pus bazele a trei sute de școli românești noi.

Cu toată această activitate intensă tipăreaște în 1783 Bucoavna cu litere latine iar în 1785 Îndreptare către aritmetică .

Opera

  • Elementa linguae daco-romanae sive valachi-cae, în colab. cu SamuiI Micu, Viena, 1780 (ed. II, 1805; ed. III, 1980)
  • Prima principia latinae grammatices, Blaj, 1783 (ed. II, 1785)
  • Alphavit, mai, 1783 (ed. II, 1788; ed. III, 1796)
  • Bucoavna, Sibiu, 1783
  • Catehismul cel Mare cu întrebări și răspunsuri, Blaj, 1783
  • Îndreptare cătră Aritmetică, Blaj, 1785
  • Elegia Nobilis Transilvani, Georgii Sinkai de Eadem, in Orodias, Oradea Mare, 1804
  • Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad Spectabilem et Clarissimum Virum loannem de Lipsky, Buda, 1804
  • Adplausus, Buda, 1806
  • Povățuire cătră economia de câmp, Buda, 1806
  • Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, ed. îngrijită de Aug. Treboniu Laurian, A. Panu, M. Kogălniceanu, Iași, 1853-1854
  • Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, ed. îngrijită de Gr. Tocilescu, București, 1886
  • Vocabularium pertinens ad tria regna Naturae (fragmente), în Dacoromania, V, 1927-1928

Bibliografie

  • Cultura Română Modernă și Idealurile Naționale, Ioan Silviu Nistor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
  • www.wikipedia.org

Alte personalități ale Transilvaniei


0 comentarii