Transilpedia

Enciclopedia Transilvaniei

RO EN

Târgul de fete de pe muntele Găina

Târgul de fete de la Muntele Găina este una dintre cele mai importante și mai inedite sărbători din Munții Apuseni și de la poalele acestora. Anual, zeci de mii de oameni se întâlnesc la hotarele a patru județe (Hunedoara, Arad, Alba și Bihor) și petrec noaptea în jurul focurilor, așteaptând ivitul zorilor. Târgul de fete de pe muntele Găina are loc, în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie (20 iulie). Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale.

Există mai multe legende referitoare la modul în care s-a născut această tradiție.





1Frâncu și Cândrea susțineau în cartea lor “Românii din Munții Apuseni" că serbarea se ținea, în vechime, nu de Sfântul Ilie ci de Sfântul Petru, la sfârșitul lunii iunie. Atunci urcau pe Găina locuitorii de dincolo de munte, din satul Vidra, care își sfințeau oile și se ospătau împreună cu preotul. În timp, partea religioasă a dispărut, dar a rămas petrecerea, la care au ținut să ia parte și crișenii, locuitorii de pe văile Crișurilor.

2O altă variantă ar fi aceea că în ziua de Sf. Petru, vidrenii își plăteau dările pentru pășunatul vitelor pe Găina, către proprietarul feudal Holaky din Hălmăgel și petreceau apoi, de bucurie că au reușit să scape de o datorie mare. Un alt cercetător, de această dată străin, Bergner, susține că originea Târgului își are rădăcinile în condițiile socio–geografice specifice Munților Apuseni, în care localitățile și chiar gospodăriile sunt împrăștiate pe versanții munților. Contactele sunt rare și dificile, din cauza izolării și a distanțelor mari. Feciorii de însurat au ales, atunci, o zi și un loc, unde să se întâlnească cu fetele și să încerce să-și găsească aleasa.

3Cea mai cunoscută variată a legendei spune că era odată, sus în Munți Apuseni, o găină ce făcea ouă de aur. Moții se mirară cât se mirară, și-au început s-o ocrotească, să-i închine cîntece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moții obișnuiau să seîntâlnească laolaltă dând prilej copillor să se întâlnească și să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut.Cobora cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi și se transformă într-o zâna fermecătoare.Se apropia de tinerii căsătoriți ținând un ou de aur în palme și îl oferea acestora pentru fericire și viață lungă. Așa au trecut ani și ani, oamenii erau atât de fermecați de găina cu ouă de aur încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina.

Dar nu toți oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câțiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutați fiind de diavol pentru că nu era cu putință pentru un om obișnuit să-l dibuiască, și au luat toate ouăle de aurdin cuib. Odată reîntoarsă la cuib și văzând cele petrecută zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină și azburat pe un alt munte, la Roșia Montana. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moții nu și-au pierdut speranța și se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii și încrederii, pe Muntele Găina cu speranța că odată și odată zâna fermecată va cobora din nou ...





Alte legende din Transilvania


0 comentarii