Țara Făgărașului

Localizare
Țara Făgărașului sau Țara Oltului este regiunea istorică a Transilvaniei, situată de-a lungul cursului râului Olt, între Munții Făgărașului la sud și Platoul Târnavelor la nord. De-a lungul timpului, acest ținut a fost mereu o punte de legătură între Transilvania și Țara Românească.
Istorie
Prima atestare a regiunii a fost "Terra Blachorum" (Terra Siculorum) în 1222, iar denumirea de Țara Făgărașului a fost mai târzie, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. În Evul Mediu, țara era locuită pe lângă populația băștinașă(românii) și de importante comunități de popoare migratoare, cum ar fi cumanii și pecenegii. Aceștia și-au lăsat amprenta asupra denumirilor unor comune și sate, existând la un moment dat chiar și o episcopie catolică a cumanilor.Cumanii și pecenegii aveau în primul rând atribuțiuni de grăniceri dar participau ca și voluntari sau mercenari în armatele nobilimii locale.
Odată cu instalarea în Țara Bârsei a cavalerilor teutoni sunt cunoscute o serie de măsuri prin care aceștia aveau liberă trecere și în Țara Făgărașului astfel este plauzibilă ideea unei asemănări din punct de vedere al autonomiei între cele două țări. Influența regalității maghiare este certificată în sec XIII prin instalarea călugărilor cistercieni la Kerz și prin aducerea unor importanta colonii de sași și instalarea lor sud de Olt. Călugărilor cistercieni le-au fost donate importante suprafețe de pământ între Olt și munți, unde aceștia vor construi o mănăstire.
Un moment de răscruce în istoria țării este invazia tătară din 1241, astfel încât a fost nevoie de un efort considerabil pentru reconstrucție. Astfel în anul 1264 Ștefan, voievodul Transilvaniei din acea perioadă va lua sub protecție mănăstirea Kerz.
Un document regal din anul 1291 este atestat primul domeniu nobiliar pe teritoriul Țării Făgărașului:se restituie lui Csák Ugrin(fost voievod al Transilvaniei între 1275-1276) moșiile Făgăraș și Sâmbăta. Acest moment este considerat de istorici ca unul de răscruce, în care este suspendată autonomia românilor din Țara Făgărașului.De asemenea de acest moment este legată și legenda lui Negru Vodă care ne spune că Negru Vodă(după unii de origine cumană), o căpetenie în Țara Făgărașului, a "descălecat" la Câmpulung(Curtea de Argeș) unde a întemeiat voievodatul Țării Românești în jurul anului 1290.
Secolul următor a fost secolul dominației muntene în Țara Făgărașului. Aceasta, împreună cu Loviștea a fost acordată Țării Românești. Această perioadă este cunoscută pentru accentuarea diferențelor dintre clasele sociale, constituirea unei elite nobiliare era făcută prin aservirea satelor libere.
La începutul secolului XIV erau două cetăți fortificate în Țara Făgărașului: una la Breaza construită pe ruinele unei vechi cetăți dacice de pământ și una la Cornana de Sus. Domnii munteni au lăsat o autonomie Țării Făgărașului prin instituirea funcției de dregător domnesc în cetatea Făgărașului. Influența Țării Românești din această perioadă este consemnată și prin folosirea unor terminologii specific muntene cum ar fi: boieri și vecini.
Menținerea autonomiei Țării Făgărașului a fost atestată și prin existența "juzilor" (iudices terrae Fugrasch), a bătrânilor jurați (seniores terrae) și a unui sigiliu (sigillum terrae Fugrasch) care nu au fost instituiți de Țara Românească. Mai târziu, în 1453-1483 este consemnată menținerea scaunului de judecată al țării format din bătrânii jurați (senioribus terrae Fugaras in sede iudiciaria).
În secolul XVI Țara Făgărașului este împărțită în două pertinențe(járás) conduse de comiți, aleși din rândul boierilor. Către sfârșitul secolului XVI devine un domeniu regal, principii transilvăneni obișnuid să o dea drept dotă principeselor lor. Astfel Țara Făgărașului a fost acordată principeselor Maria Cristierna, Ecaterina de Brandenburg, Suzana Lórántfi și Ana Bornemissza.
În aceste condiții, statutul de baronat al țării a fost păstrat chiar și după Appobatae Constitutiones din 1653. Istoria Țării Făgărașului a fost marcată tot timpul de statutul ei de țară de graniță, interesul pentru controlarea ei fiind mare, de aici o dinamică administrativă și socială mare.
Atracții turistice
Mănăstirea săpată în stâncă
În apropierea satului Șinca Veche găsiți o mănăstire, dar nu una oricare ci una săpată înstâncă.Înăuntru găsiți, cinci încăperi, două altare și un horn piramidal prin care se vede cerul. Mănăstirea este înconjurată în mister, nimeni nu știe de cine și când a fost construită. Unii cercetători spun că ar fi o mănăstire creștin-ortodoxă de prin anii 1700. "Mănăstirea este tăiată în întregime în piatră de carieră și deci nu are acoperiș. Este săpată cu pricepere, cu o muncă uriașă, demnă de mirare. Ferestrele sunt tăiate lateral, atât de înguste încât călugării când slujesc se plimbă cu cărțile după razele soarelui". Alții consideră că Templul Ursitelor, cum i se mai spune, are o vechime de peste 7000 de ani,fiind construit de civilizația care a construit și "Templul Alb" din insula Șerpilor.De remarcat este că însuși caracterul creștin este în discuție, deoarece nicăieri în interiornu este semnul crucii.
Lacul Bâlea
Lacul Bâlea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040 m, în Munții Făgăraș.Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35m. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea. La începutul lui iulie încep aici "Serbările estivale ale zăpezii": probe sportive, demonstrații ale Salvamontului și concerte susținute în aer liber.
Muzeul Badea Cârțan
Gheorghe Cârțan (24 ianuarie 1849 - 7 august 1911) a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.
Muzeul Badea Cârțan se află în centrul satului Oprea Cârțișoara.Aici găsiți casa bătrânească și vechiul conac Teleki cu importante obiecte etnografice,articole de sticlă, din sec. XVIII - XIX.
Poiana narciselor
Cu o suprafață de 400 ha, rezervația botanică "Poiana narciselor" din Dumbrava Vadului(„Dumbrava cu coprine”) este printre cele mai frumoase rezervații de acest fel din Europa. Așezată la poalele munților Făgăraș, în apropiere de Șercaia, aceasta îți încântă privireamai ales în lunile mai-iunie, când imensele poieni de narcise sunt în floare.
Aici pe lângă cele cinci specii de narcise(Narcissus stellaris, Narcissus angustifolius, Narcissus radiiflorus, Narcissus serior – florens) mai găsiți și specii rare cum ar fi bulbucii de munte sau tămâioara. De asemenea tot aici își găsesc adăpost specii de păsări și mamifere protejate de lege cum ar fi:râsul, acvila de munte, șoimul de iarnă, eretele vânăt, ciocănitoarea de grădină, ciuful de câmp, cârstelul de câmp.Tot aici în preajma sărbătoarei Sinților Constantin și Elene se desfășoară "Festivalul narciselor" organizatde primăria comunei Șercaia.
Festivalul calului lipițan
În perioada Zielelor Cetății Făgărașului(după 15 august) în preajma cetății cu același numese desfășoară Festivalul calului lipițan.
Biserica ortodoxă din Voivodenii Mari
Bisertica veche din Voivodeni, a fost ctitorită de Aldea Bika, un boier al zonei, în sec. XV fiind cel mai vechi locaș de cultpăstrat în Țara Făgărașului.Aici s-au descoperit în urma unor săpături arheologice din anul 2000, mormintele unor boieri ai satului.Înăuntru găsiți o boltă gotică în formă stelară, specifică bisericilor transilvane ale secoluluiXV.
Băile Perșani
Stațiunea balneoclimaterică Băile Perșani vă așteaptă în perioada 1 iunie - 1 octombrie.Aici găsiți: izvoare ape minerale cloruro-bicarbonatate-sodice, ușor feruginoase, hipertonice, atermale,nămol de turbă. Accesul se face dinsre satul Șinca Veche, județul Brașov.
Satul
Satul făgărășe
an păstreză constituția satului românesc prin concentrarea principalelor instituții în cetrul acestia. Aici găsim biseria, școala, primăria, cârciuma șicăminul cultural. De asemenea aici este locul de întâlnire al oamenilor duminica, aici fiind locul unde poți să afli toate noutățile din sfera satului.
Pe măsură ce ne îndepărtăm de centru găsim gospodăriile oamenilor, care mai de care, construită după poziția socială, poziție sau pur și simplu după gustul fiecăruia.Astfel locuința unui om mai sărac este destul de rudimentară: este făcută din bârne de stajar , pereți de lemn tencuiți cu argilă, balegă și paie, pe jos pământ bătătorit și acoperită cu paie de cele mai multe ori. Era alcătuită din două încăperi: tinda și camera de locuit.
În tindă se află cuptorul de copt pâinea cu estensilele specifice și câteva scăunele. Camera de locuit avea patul umplut cu paie, masa, scaune, laița și lada de zestre. Lampa esteagățată de bârnele tavanului, lângă ulcioare și pe pereți sunt icoane.
Cea mai importantă îndeletnicire a locuitorilor Țării Făgărașului a fost agricultura, aici cultivându-se porumb, cereale, cartofi. Însămânțarea presupune înfanarea locului cu îngrășăminte naturală (balegă) urmată de aratul cu cai. Însămânțarea propriu zisă este făcută de oameni prin aruncarea manuală a semințelor , după aceea folosinduse grape trase de cai pentru acoperirea semințelor.
O altă ocupație foarte importantă este creșterea animalelor. Astfel, importante terenuri erau fânețe și erau cosite, fânul uscat petru a asigura hrana animalelor peste iarnă. În timpul verii animalele erau adunate în ciurdă iar oamenii special angajați pentru asta le scotea la pășunat pe pășunea satului.
Fiind o zonă cu importante resurse de lemn, exploatarea și prelucrarea lemnului a fost și ea o cupație de bază în Țara Făgărașului. Aici se găseau numeroși meșteșugari care acopereau necesarul de unelte în gospodărie și participau la construcția caselor.
Din punct de vedere al portului tradițional în Țara Făgărașului există trei zone: zona Avrigului(Porcești, Sebeșul de Jo și Sus, Racovița, Avrig, Porumbacul de Jos și Sus; zona Făgărașului, de la Cârțișoara până la Șercaia;zona de est, de la Pârâu până la Mateiaș. Trăsăturile principale ale portului popular sunt: material gros, bine strânse pe corp, linii drepte, de aici simplitate și eleganță.
Obiceiuri și tradiții
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este desigur, șezătoarea. Seara, după ce se întorceau de la muncile câmpului, sătenii făgărășeni se întâlneau în casa unuia dintre ei, la șezătoare. Aici se spuneau glume, se cântau doine, se depănau povești și amintiri. Asta, în timp ce femeile torceau lână sau țeseau. Cine a fost vreodată la o șezătoare nu are cum să uite atmosfera de basm sau mirosul de petrol lampant ...
A doua zi de paști, omul care ieși primul la arat din nsat este dus pe grapă până în mijlocul satului unde îl așteaptă 12 butoaie de apă care sunt vărsate peste el. La Rusalii se face un serviciu religios afară, pe câmp, pentru a avea o recoltă bună.
În unele sate se practică "roata în flăcări" în seara de lăsatul secului, când băieții din sat dau foc la niște roți de car înfășurate în paie de pe un deal strigând diverse vorbe la adresa fetelor din sat care nu s-au măritat.
În luna iunie se sărbătoresc Sânzienele. Fetele culeg sânziene și fac coronițe din ele pe care le aruncă pe acoperișul casei, urmând ca peste noapte, Sânzienele să apară și să le lase un semn despre ursitul fiecăreia.
Bucătăria tradițională
Geografie
Munții Făgărașului
Formați în întregime din șisturi cristaline, munții Făgăraș domină partea central-estică a Carpaților Meridionali. Exponentul acestora, este desigur Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf din țară cu 2544 m. De altfel Munții Făgăraș sunt cei mai masivi munți de la noi, cu șase vârfuri de peste 2500 de metri.Munții Făgăraș sunt una dintre cele mai importante zone turistice, accesul la numeroasele trasee marcate, cabane și refugii fiind facilitat și de șoseaua "Transfăgărășan" ce leagă Muntenia de Transilvania.
Depresiunea Făgărașului
Depresiune de eroziune delimitată la Sud de Munții Făgăraș, la est de Perșani, la nord de Podișul Hârtibaciului. Este străbătută de râul Olt și de numeroșii săi afluenți și are o vegetație de pajiști în alternanță cu păduri de fag și stejar. Țara Făgărașului sau Țara Oltului sunt alte denumiri sub care este cunoscută depresiunea Făgărașului.
Spiritualitate
Multimedia
| http://www.youtube.com/watch?v=E1khS334Aow
Nunta la Drăguș |
http://www.youtube.com/watch?v=pZ76MLRtxmc
Meșteșuguri la Drăguș |
http://www.youtube.com/watch?v=NYXMyvOZR18
Nunta la Făgăraș |
| http://www.youtube.com/watch?v=IbiGsxQ8Vkk
Joc de Bobotează din Viștea de Jos |
http://www.youtube.com/watch?v=4uDnrwT48iI
Brâu de Făgăraș |
http://www.youtube.com/watch?v=VAzlCuuAYAE
Cântecul Luptătorilor Anticomuniști din Munții Făgăraș |
Bibliografie
1. Lukács Antal: Țara Făgărașului în Evul Mediu (secolele XIII-XVI). București, 1999.
2. Meteș, Ștefan: Din istoria dreptului românesc din Transilvania. In: Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice. seria III. tom XVII. nr. 4. 1935.
3. Prodan, David: Boieri și vecini în Țara Făgărașului în sec. XVI-XVII. In: Din istoria Transilvaniei. Studii și evocări. București, 1991. 9-158.
4. Prodan, David: Urbariile Țării Făgărașului. I-II. București, 1970, 1976.
5. Țara Făgărașului www.primaria-fagaras.ro
Alte zone etnografice
- Ținutul Secuiesc
- Ținutul Pădurenilor
- Țara Zarandului
- Țara Năsăudului
- Țara Moților
- Țara Bârsei
- Țara Hațegului
0 comentarii