Transilpedia

Enciclopedia Transilvaniei

RO EN

Secretul lui Vlad Țepeș - iubirea din Corona

Recent, o cronică transilvană din secolul XVIII a dezvăluit mai multe aspecte legate de iubirea ce-a purtat-o Vlad Țepeș Katharinei, o săsoaică frumoasă care locuia în casa care astăzi se află la adresa Poarta Șchei nr. 14. Se pare că documentul transilvănean scoate la lumină o „taină de suflet“ a principelui cunoscut mai mult pentru cruzimea sa, decît pentru romantism: dragostea pentru o săsoaică din Șchei, legătura care a dus și la pierirea sa ca domnitor.

Povestea începe așa ...

În anul 1455, lui Vlad Țepeș i se încredințează apărarea flancului sudic transilvan de năvălirile otomane. În același an, spre sfîrșit, se arată în „Cronica transilvană“, Prințul Vlad Țepeș, guvernator militar și Duce de Făgăraș și Amlaș a început în Corona (Brașovul de astăzi)o idilă cu una dintre cele mai frumoase fecioare ale cetății, la mîna căreia aspirau deja trei pretendenți bine văzuți în Patriciatul Săsesc.

Fermecătoarea săsoaică se numea Katharina, avea 17 ani și era fata țesătorului Thomas Siegel. Katharina s-a născut, conform documentelor găsite de Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438. Tatăl ei, Thomas Siegel, era zunftmeister (staroste) al breslei țesătorilor din Seilergrasse - Ulița Funarilor, astăzi Str. Castelului din Brașov - , iar mama ei, Susanna, născută Fronius, provenea dintr-o familie din pătura mijlocie a cetății. Când Katharina era încă o copilă, casa tatălui său a fost mistuită de un incendiu. Rămași săraci, părinții săi au trimis-o, în 1450, la Mănăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf. A stat acolo 5 ani, dar frumusețea ei a fost observată și s-a dus vestea că e «fără pereche» în cetatea Brașovului: își purta părul blond după obiceiul săsesc, în lungi cozi împletite, iar ochii săi albaștri și talia zveltă au fermecat mulți bărbați din cetate, dar și pe alții, veniți din Transilvania, din Țara Bârsei ori din Flandra.  După cinci ani, văzând că era curtată de mulți pretendenți, părinții s-au văzut nevoiți să o scoată pe Katharina din mănăstire. Avea 17 ani.

Se spune că Vlad Dracula îl cunoștea pe tatăl Katharinei, bătrînul Thomas Siegel, încă din 1438, cînd fusese luat rob la turci, iar tatăl său, Vlad voievodul, insistase pe lîngă bey să-l elibereze. Sărac, bolnav și rămas fără casă, fostul staroste al țesătorilor locuia acum împreună cu familia sa la rudele soției, Susanna, născută Fronius, în așa-numitul imobil „Tartler“. Ca o paranteză, casa există și astăzi și se află pe strada Poarta Șchei nr. 14.

Întîlnirea cu Vlad Dracula și Katharina a avut loc într-o dimineață geroasă de decembrie. Așa cum era obiceiul în cetate, la acea vreme, fiecare familie trebuia să asigure prin rotație și hrana soldaților și apărătorilor bastionului breslei de care aparținea. În acea dimineață era rîndul familiei bătrînului Siegel. Katharina se chinuia să tragă la deal o sanie mare și încărcată cu vîrf, la care împingeau și verișoarele ei.

„Cînd a văzut-o sus la Bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofițerii săi, a sărit s-o ajute, spre uimirea tuturor. Deși era speriată din cauza grozăviilor pe care le auzise despre celebrul principe, fata a fost impresionată de gestul său... Adevărul a fost că Vlad - la vederea frumoasei tinere cu ochii ei mari și albaștri și cozile aurii, foarte lungi și bogate, a fost lovit de o dragoste atît de năpraznică încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiații săi care îl avertizau despre implicațiile și pericolele la care se expune prin această legătură. Se pare că, tot din acel moment, a uitat și de toate celelalte aventuri pe care le întreținea în cetatea Coronei“, printre care Ursulla (din Schassburg / Sighișoara), Erika (din Bistrița) și Lize (din Hermannstad / Sibiu), povestește o fostă profesoară de istorie Bertha Diana Krauser, cea care a pus cap la cap toate detaliile cronicii transilvănene. Se pare că idila lui Vlad cu Katharina a creat mare nemulțumire în rîndul patriciatului săsesc, mai ales că familiile care și-ar fi dorit-o drept noră pe frumoasa Katharina erau dintre cele mai importante în comunitatea breslelor săsești.

În ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras în țeapă un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i bănuia de multe intrigi. În timpul carnajului, la urechile lui Țepeș a ajuns o veste care l-a înfuriat cumplit: nevestele negustorilor atacaseră familia Siegel, o bătuseră pe Katharina, care aștepta al doilea copil, și o puseseră la Stâlpul Infamiei (în actuala Piață a Sfatului din Brașov) și-i tăiaseră cozile cu care se mândrea atât de mult. Atunci, Țepeș a amenințat că dă foc întregii cetăți dacă i se va mai face vreun rău Katharinei și familiei sale. Ca s-o scape pe femeia iubită, i-a eliberat pe ceilalți negustori sași ce urmau a fi omorâți. Legenda spune că Țepeș ar fi reușit să recupereze una dintre cosițele Katharinei. O păstra pe o pernuță, într-un dulap. Într-o zi, a surprins-o pe soția sa că umbla în dulap, s-a supărat foc și a bătut-o.

În vara lui 1460, Vlad Țepeș coresponda intens cu noul Suveran Pontif, Papa Pius II, către care a adresat, pentru a doua oară, rugămintea de acordare a unei scrisori de indulgență pentru a i se anula căsătoria cu prima soție (Anastasia Holszanska, nepoata Sofiei a Poloniei). Vroia să o ia în căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau. Legende locale relatează că, în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea. Rămas astfel văduv, Vlad a avut chiar de gînd să o ia de nevastă pe frumoasa Cetății, cu care avea deja trei copii: Vladislav "Laszlo" (n. 1456), Catherina (n. 1459) și Christian (n. 1461). Dar nu și-a mai dus planul la bun sfîrșit, din cauza complotului căruia i-a căzut victimă și care s-a finalizat cu arestarea și întemnițarea sa de către regele Ungariei, Mathias Corvin, de unde va fi eliberat cu condiția să o ia în căsătorie pe mătușa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Astfel, Țepeș a ratat oficializarea relației cu Katharina. Însă a mai avut cu aceasta încă doi copii - Hanna (n. 1463) și Sigismund (n. 1468).

Katharina însă i-a rămas aproape lui Vlad Țepeș chiar și după căderea acestuia de pe tron, în 1462, iar Țepeș s-a îngrijit de toți descendenții săi, așa cum atestă cărțile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo(Ladislau) sau Siegel (numele de fată al Katharinei). Asasinarea voievodului, în decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capăt celei de-a doua domnii și dragostei dintre el și Katharina. Istoricul Krauser presupune că frumoasa Cetății Coronei, care acum avea 39 de ani, s-ar fi întors la mănăstire. Din cei 22 de ani de iubire, a rămas casa din Strada Poarta Șchei nr. 14, unde astăzi funcționează o grădiniță.

Bibliografie

Articolul „Iubirea lui Vlad Dracula din Brașov” de Bianca Poanca Popa, publicat în Monitorul Expres din 14.04.2004.

Articolul "Marea iubire a unui sângeros voievod", de Tatiana Dabija, publicat [n Jurnalul Național din 7.06.2004.

Alte lucruri inedite din Transilvania


0 comentarii