Peştera Bolii

Peştera Bolii

Comments 0 Comment

Situată în sudul Ţării Haţegului (mai exact în comuna Băniţa, judeţul Hunedoara), Peştera Bolii este una din cele mai spectaculoase şi mai mari peşteri din Transilvania. Aceasta face parte din arealul natural al Rezervatiei Grădiştea Muncelului, care mai cuprinde Cetatea Dacică Bolii, Castrul Crivadia şi Canioanele de la Crivadia.

Denumirea neobişnuită a peşterii provine, cel mai probabil, de la numele unei vechi familii din zonă: familia Bolia. Familia Boleştilor era una dintre cele mai vechi de aici, apărând în documente prin Evul Mediu. Prima menţionare documentară a familiei are loc în anul 1404, într-un act de donaţie al regelui Sigismund (1387 – 1437), în care voievodul Bolia din Zarand primea printre alţii proprietăţi de pământ şi păduri în zonă.

Săpată în calcarele jurasice ale Dealului Bolii de către pârâul Jupâneasa şi Galbina, Peştera Bolii se află la o altitudine de 720 m, are o lungime de 455 de metri şi 10-12 metri înălţime. Peştera este singura din tara unde se poate observa strapungerea in totalitate de un fir de apa a unei folii de calcar.

 În Monografia istorico-geografică a localităţii Petroşani, lucrare premiată de Academia Română în anul 1933, Sebastian Stanca afirmă că ţinutul şi peştera au fost locuite de oamenii timpurilor preistorice. Mărgelele şi vasele de lut, precum şi uneltele din piatră şi os aparţinând diferitelor epoci începând cu cea a paleoliticului şi continuate cu cea neoliticului şi eneoloticului susţin această teorie. Obiectele de lut provin din lutul de la Bar şi indică presupunerea că locuitorii acestei peşteri sunt de provenienţă din Tara Haţegului (poate de la peştera Cioclovina de lângă Pui). Se presupune faptul că, odată cu evoluţia societăţii, migrarea comunităţilor omeneşti din peşteră s-a realizat mai întâi către bazinul Petroşani, iar, mai apoi, spre gura Defileului Jiului, către toată Valea Jiului. De asemenea, în cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur monetar format din imitaţii de tetradrahme thasiene. Tot de aici provine o monedă romană republicană.

Nu departe de Peştera Bolii se află şi Hanul Boleştilor, actualmente deţinut de stră-stră-strănepotul familiei Bolia. În apropiere se află şi Cetatea Dacică Bolii, parte componentă a puternicului sistem de fortificaţii ce aveau drept scop apărarea marii aşezari de la Sarmisegetuza.

 În ultima perioadă, Peştera Bolii a fost redată circuitului turistic şi pusă în valoare datorită evenimentelor culturale care se desfăşoară în incinta acesteia. Amintim, în acest sens, Festivalul „Om Bolnav” (Sick Man Festival), eveniment menit să atragă atenţia asupra bolii în care se scufundă societatea românească, dar care, totodată, celebrează tăria de caracter şi voinţa celor care înving boala.

  

Bibliografie

 

Alte lucruri inedite din Transilvania

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *