Procesele de vrăjitorie din Transilvania
Acuzații de vrăjitorie
În Transilvania, instituționalizarea proceselor de vrăjitorie s-a făcut sub domnia principelui Mihai Apafi (1661-1691). Astfel, primele procese de vrăjitoare s-au derulat în secolul al XVI-lea, 25 dintre ele petrecându-se în orașul Cluj.
O femeie era considerată vrăjitoare dacă avea un neg care, înțepat cu acul, nu sângera. O altă modalitate de a verifica dacă o persoană era sau nu vrăjitoare era "proba apei". "Acuzata, legată de mâini și de picioare, era aruncată în apă și, dacă nu se scufunda, era semn că era nevinovată", scrie în 1926, Gheorghe Manzat, în "Monografia orașului Dej". Chiar dacă plutea însă, avea toate șansele să moară arsă pe rug. În cazul orașului Cluj, "proba apei" se făcea la Someș.
Execuțiile prin ardere pe rug, decapitare sau spânzurare, aveau loc, de regulă, în piața centrală a orașului, în fața Bisericii Sfântul Mihail. Rămășițele trupești ale celor arși pe rug, erau apoi duse la marginea orașului, în fața Turnului Croitorilor și lăsate acolo un timp, spre a fi privite cu luare aminte de către ceilalți cetățeni. Din acest motiv, aleea care ducea spre turn se numea, pe acea vreme, Aleea Vrăjitoarelor.
Nici femeile din Clujul medieval nu au scăpat de astfel de acuzații.
- Prima condamnare menționată în arhivele orașului Cluj, a fost cea a Ecaterinei Zabo. Pe 15 mai 1584, în orașul medieval Cluj, Ecaterina Zabo a fost acuzată de vrăjitorie. Mărturiile singurului martor ocular al "vrăjitoriei" au cântărit mult mai greu decât toate celelalte mărturii aduse în favoarea ei. Verdictul? "Întrucât vrăjitoria nu se potrivește unui creștin și chiar Domnul le pedepsește pe vrăjitoare, conform legii, Ecaterina Zabo, prima dată vei fi schingiuită, iar apoi omorâtă".
- În același an, la 15 iunie, tot la Cluj, este condamnat Ioan Sos la ardere pe rug.
- La 30 mai 1698, Judita Nemes este acuzată de vrăjitorie și viață destrăbălată, dar nu cunoaștem sentința.
- La 31 mai 1712, o fată cu numele Adinica, învinuită de vrăjitorie, este condamnată la proba apei.
- În 1723, baroana Szaniszlo era învinuită de vrăjitorie. După primul proces, aceasta a fost eliberată. În 1726, aceeași Barbara Szaniszlo, pentru că a continuat cu practicile de vrăjitorie, a fost condamnată la arderea pe rug". (sursa: Constantin Albinetz, directorul Muzeului Municipal din Dej)
Cele mai multe acuzații de vrăjitorie de pe teritoriul județului Cluj au avut loc la Dej. Astfel, la:
- 20 august 1742, soția lui Ioan Balasz: "Fiindcă înșiși copiii ei au spus că nu ar fi pagubă ca să o arză - să se tortureze, să fie decapitată, trupul să i se arză, iar averea să-i fie confiscată".
- 28 august 1744. Elisabeta Kibedi - A fost amendată cu 33 de floreni pentru că "a umplut gura la o broască cu pietricele și o a cusut, care faptă o agravează și alte circumstanțe".
- 11 mai 1749. Ștefan lakatos și soția - Acuzați de Borbara Oros că "o-a maltratat transformându-o în mâță". Cei doi au fost condamnați
- La 12 martie 1712, Ana Lazăr din satul Mica de lângă Dej, este învinuită că intră în casele oamenilor în chip de cățea și făcea stricăciuni. Se spune că un om în casa căruia a intrat, a prins-o și a legat-o în lanț după care cățeaua s-a transformat în femeie. Urma să fie probată în apă nevinovația ei (nu se știe sentința)
- La 25 februarie 1712, sunt aduse în fața instanței Cătălina Runcan și Ioana Vancea din Dej, bănuite a fi vrăjitoare. După torturare, Cătălina Runcan este arsă pe rug.
- Alte procese de vrăjitoare, în orașul Dej au mai avut loc în anii 1755, 1756, 1760, 1763 și 1764"", spune Constantin Albinetz.
Acuzații de incest sau de înjurături de "teremttete"
În Clujul Medieval, pedeapsa pentru incest sau înjurătura de "teremttete" (sudalma de Dumnezeu) era moartea.
- Iudeta Cseh, soția lui Martin Bacoș, fiindu-i acestuia necredincioasă, a fost pedepsită cu moartea.
- Conform constituției orășenești din 1669, era perfect legal ca pedeapsa pentru înjurătura de "teremttete" să fie moartea.
Arderea pe Ruga a lui Baba Novac
Arhivele păstrează și astăzi consemnarea cheltuielilor făcute cu execuția generalului: "am dat țiganilor pentru ca au schinguit, au torturat, au fript și au tras în țeapa pe Baba Novac și pe preotul fl. 7 d. 50 s...t Am plătit pentru Baba Novac și preotul, celor doi călăi fl. 3. Am plătit lui Luca Ácsi pentru că a cioplit țeapa pentru Baba Novac fl. 2". Execuția a avut loc în prezența autorităților, nobililor și a generalului mercenar Basta, care urmărise execuția de la fereastra unei case din piața orașului, punându-l apoi în țeapa pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piața Baba Novac.
Bibliografie
- www.clujul-online.ro de Alina Miron
- Vânătoarea de vrăjitoare, articol de Laura Laurențiu, publicat în Clujeanul, la 7 ianuarie 2004
- Pedepsele Cetății, articol de Laura Laurențiu, publicat în Clujeanul, la 2 februarie 2004
- Vânătoarea de vrăjitoare, articol de Daniela Sontica, publicat în Jurnalul Național la 12.10.2006
Alte lucruri inedite din Transilvania
- Peștera Bolii
- Masoneria în Transilvania
- Dinozaurii din Insula Hațegului
- Dealul cu melci
- Clujul subteran
- Picturile rupestre din Peștera Coliboaia
- Șepcile Roșii
- Armindeni
- Târgul Sărutatului de la Hălmagiu
- Picturile rupestre de la Cuciulat
- Secretul lui Vlad Țepeș - iubirea din Corona
- Claudia Rhedey de Kis - Rhede
- Ce s-a întâmplat cu Vidra, după moartea lui Răzvan
0 comentarii