Ce s-a întâmplat cu Vidra, după moartea lui Răzvan
În 1595, pentru o scurtă perioadă de timp, Moldova a fost condusă de domnitorul Răzvan-Vodă, la origine țigan. Se spune că cea care i-a stârnit setea de putere și l-a făcut să râvnească tronul a fost Vidra, nepoata lui Moțoc. Puțini știu însă că, după pierderea tronului, Vidra a trăit într-un sat clujean, Băbdiu și s-a recăsătorit cu voievodul Ionaș de Boiu Mic și Românași.
Pe numele adevărat Maria sau Măriuca, soția domnitorului Ștefan Răzvan al Moldovei era de neam ales, "nepoată de-a lui Moțoc". Soțul ei, Răzvan, a avut o ascensiune uimitoare în acea vreme, ajungând în 24 aprilie 1595, în scaunul Moldovei, cu ajutorul lui Ștefan Bathory, principele Transilvaniei. După doar opt luni de domnie, acesta a fost detronat, în locul lui fiind înscăunat Ieremia Movilă. Răzvan își va găsi sfârșitul în 13 decembrie 1595, în lupta de la Areni, când i se va tăia capul din ordinul lui Ieremia-Vodă.
Ce s-a întâmplat însă cu Maria, soția sa, după moartea domnitorului?
După un studiu făcut de profesorul dejean Kiss Francisc, văduva lui Răzvan, Maria, s-a refugiat în satul Băbdiu, din județul Cluj. În acele vremuri se obișnuia ca domnitorii să dețină o proprietate, ca loc de refugiu, într-o țară vecină. După toate probabilitățile, în Transilvania, Ștefan Răzvan avea satul Zapart (astăzi Băbdiu, comuna Bobâlna). Văduva lui Răzvan s-a refugiat pe această proprietate, în jurul anului 1596. Femeie aprigă și iute la mânie, văduvă domnitorului Ștefan-Răzvan nu era însă iubită de nemeșii români peste care stăpânea. De altfel, aceștia au făcut numeroase plângeri la principele Transilvaniei.
Există mai multe documente care susțin această teorie.
- Primul document care semnalează prezența Mariei în aceste locuri este datat 11 decembrie 1599. În el se arată cum văduva voievodului Ștefan Răzvan, Măriuca, se împotrivește venirii a două boieroaice, intrate în posesia satelor Olpret (azi Bobâlna) și Nireșdin, din ordinul lui Mihai Viteazu.
- Un alt document consemnează în 1603, că în satul Rogoz "s-au numărat claiele de fân a soției voievodului Ștefan", ceea ce atestă că văduva stăpânea și satul Rogoz din zona Chioarului, județul Maramureș.
După vreo opt ani de văduvie, în jurul anului 1603, Maria se recăsătorește cu voievodul Ionaș de Boiu Mic și Românași, ambii soți fiind împinși de dorința de putere și îmbogățire. Voievodul Ionaș avea sub stăpânire opt sate. În schimbul unui împrumut acordat generalului Giorgio Basta, Ionaș primiște în stăpânire zece sate din Maramureș și Sălaj.
Odată cu retragerea generalului Basta din Transilvania, cuplul voievodal pierde câteva sate luate de principele Sigismund Rakoczi. Mai apoi, în 1615, Maria și soțul ei pierd cele două sate clujene, încercările de a le recupera, rămânând în zadar.
Numele ei dispare din documente în 1631.
Bibliografie
- Doamna din Băbdiu, de Laura Laurențiu, publicat în Clujeanul, la 2 Decembrie 2003
- Țiganul domn, publicat în Jurnalul Național, la 16 Decembrie 2005
Alte lucruri inedite din Transilvania
- Peștera Bolii
- Masoneria în Transilvania
- Dinozaurii din Insula Hațegului
- Dealul cu melci
- Clujul subteran
- Picturile rupestre din Peștera Coliboaia
- Șepcile Roșii
- Armindeni
- Târgul Sărutatului de la Hălmagiu
- Picturile rupestre de la Cuciulat
- Secretul lui Vlad Țepeș - iubirea din Corona
- Claudia Rhedey de Kis - Rhede
- Procesele de vrăjitorie din Transilvania
0 comentarii