Transilpedia

Jocul Căluşarilor este unul dintre cele mai spectaculoase, mai dramatice şi mai simbolice obiceiuri populare din România. Conform tradiţiei, căluşul este legat de sărbătoarea Rusaliilor şi este practicat cu scopul de a se apăra oamenii de fiinţele fabuloase denumite Rusalii (cunoscute şi sub denumirea de Rusalcele, Ielele, Frumoasele, Dânsele etc).

Puţină lume ştie că originile Rusaliilor vin de la o străveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, sărbătoarea se numea Rosalia – adică Sărbătoarea Trandafirilor – şi era o zi închinată cultului morţilor. În această zi, romanii aduceau ofrande pentru sufletele celor morţi. Se presupune că geto-dacii au preluat această sărbătoare, dar au modificat-o în funcţie de credinţele proprii (impregnând-o cu influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone).

Nedeile sunt o moştenire străveche a poporului roman. Ele reprezintă un  vechi obicei pastoral organizat, de regulă, pe platourile regiunilor muntoase, care constituie prilej de întâlnire, petrecere şi târg. Despre originile acestui obicei, se presupune că ar avea legături cu celebrarea unei sărbători precreştine complexe, dedicate zeului focului şi al soarelui. Cert este că prima nedeie păstorească a fost pentru prima oară atestată documentar în anul 1373.

Cel mai însemnat şi mai inedit dintre târgurile care se ţin anual în Munţii Apuseni este, cu siguranţă, Târgul de fete de pe muntele Găina. Numele muntelui provine – spune tradiţia – de la o găină de aur, care, pe vremea când se lucrau minele din munţii Bihariei, îşi depunea ouăle sale de aur într-un cuib aşezat pe vârful muntelui Găina.