Cel mai însemnat şi mai inedit dintre târgurile care se ţin anual în Munţii Apuseni este, cu siguranţă, Târgul de fete de pe muntele Găina. Numele muntelui provine – spune tradiţia – de la o găină de aur, care, pe vremea când se lucrau minele din munţii Bihariei, îşi depunea ouăle sale de aur într-un cuib aşezat pe vârful muntelui Găina.

Menţionată prima oară în documente în 1816, vechimea acestei sărbători, este, cu siguranţă, mult mai mare.

Târgul de fete de pe muntele Gaina are loc, în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie (20 iulie). Cu o zi înainte de această dată, zeci de mii de oameni se adunau pe vârful care marchează hotarele a patru judete (Hunedoara, Arad, Alba si Bihor) şi petreceau noaptea în jurul focurilor, aşteaptând ivitul zorilor. Serbarea începea dimineaţa devreme, după ce vestitele tulnicărese de la Avram Iancu anunţau din tulnice răsăritul soarelui. Tot atunci doi delegaţi din partea Moţilor din Vidra-de-sus şi doi din partea Crişenilor din comuna Bulzeşti trageau o linie de despărţire între Moţi şi între Crişeni, în câmpul târgului de pe coama muntelui, formată de cele doua vârfuri ale sale. Linia era trasă astfel că Moţii să se aşeze cu merindele pe pajiştea verde în partea de către răsărit, iar Crişenii în partea de către apus.

Familiile cu fete de măritat veneau cu zestrea încărcată pe cal şi stăteau în corturi unde se expunea zestrea fetelor. Din acest motiv, pregătirea pentru această sărbatoare putea să dureze ani de zile, deoarece fetele aduceau zestrea primită de la părinţi şi rude, împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale.

Feciorii, de asemenea, însoţiţi de familiile lor aduceau tot ce aveau mai bun, în special o curea frumoasa plină de argint şi aur. Dupa ce îşi alegeau o mireasă, urma schimbarea de „năframi” şi ospăţul cu cântec de lăutari. Localnicii credeau că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie putea aduce noroc şi fericire. Cununia era oficiată pe loc de către preoţi care veneau acolo în acest scop. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigaturi”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.

Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat mai mult într-o sărbatoare folclorică, punct de întâlnire pentru locuitorii din zona Muntilor Apuseni, Pregatirile încep cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi se face în jurul orei patru dimineaţa. După răsăritul soarelui, după care urmează programul artistic al participantilor, care durează pâna spre seară.

 

Alte obiceiuri si traditii din Transilvania

• Jocul căluşarilor în Transilvania
• Rusaliile – Origini şi tradiţii
• Obiceiuri strămoşeşti: Nedeile
• Târgul de fete de pe muntele Găina – obiceiuri

 

---