Rusaliile - Origini și tradiții
Puțină lume știe că originile Rusaliilor vin de la o străveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, sărbătoarea se numea Rosalia – adică Sărbătoarea Trandafirilor – și era o zi închinată cultului morților. În această zi, romanii aduceau ofrande pentru sufletele celor morți. Se presupune că geto-dacii au preluat această sărbătoare, dar au modificat-o în funcție de credințele proprii (impregnând-o cu influențe ale cultului solar și ale miturilor autohtone).
Despre originea cuvântului Rusalii, există mai multe variante: unii susțin că numele popular al Rusaliilor vine din tracicul Ursolia care ar putea fi tradus prin ale Soarelui/însoritele; alții afirmă că derivă indirect din lat. Rosalia, prin termenul din gr. medie ρουσάλια și sl. Rusalija.
În tradiția ortodoxă, Rusaliile sunt o importantă sărbătoare creștină, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. Datorită faptului că se prăznuiește la 50 de zile după Paști, această sărbătoare creștină mai poartă și denumirea de Cinzecime. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Semnificația Rusaliilor creștine mai cuprinde și următoarele aspecte: încununarea Paștelui lui Christos, adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor, deschiderea Bisericii către toate popoarele și începutul misiunii acesteia.
Sărbătoarea Rusaliilor, așa cum este ea cunoscută de către români, are însă și un puternic caracter precreștin. Acest caracter se regăsește și în mitologia românească care vorbește despre Rusalce/Rusalii, făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase și răzbunătoare. După unii, Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere, după alții fiicele lui Rusalim Împărat, dar variantele privind identitatea acestor făpturi sunt mult mai numeroase. În folclorul românesc, Rusaliile mai sunt numite și Dânsele (se remarcă aici teama de numire directă), Ielele, Frumoasele, Paraidele, Sfintele, Șoimanele, Zânele, Fetele Codrilor, Izmele Peșterilor și pădurilor, Fetele lui Rusalin Împărat. Dar, spre deosebire de iele și celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, cu precădere în Săptămâna Rusaliilor și dansează noaptea, așezate în cerc. Dacă sunt zărite de un muritor - sau dacă, din greșeală, cineva calcă pe locul pe care au dansat - acesta se îmbolnăvește foarte grav de o boală numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii" sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa doar prin descântec de Rusalii, prin citirea de cărți sfinte, intrând în Hora Călușului, sau sărind peste bolovanul pe care Călușarii îl pun pe pământ. Rusaliile/Rusalcele umblă în cete formate din numere fără soț. Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se miște sau să le vorbească. Se spune, de asemenea, că pe unde acestea dansează, pământul rămâne ars și bătătorit, iar iarba se înegrește și încetează să mai crească. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Călușarilor, despre care se spune că este remediul pentru vindecarea persoanei care a privit Dansul Ielelor și și-a pierdut mințile.
Pentru a întări faptul că sărbătoarea Rusaliilor a fost preluată din mitologia romană, în Săptămâna Rusaliilor au loc mai multe ritualuri care fac referire la cultul morților. Astfel, Moșii de vară, ținuți în sâmbăta de dinaintea duminicii Rusaliilor sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morților pentru poporul român. Strămoșii noștri credeau că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor.
Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obișnuiesc să își împodobească porțile cu ramuri verzi de tei - plantă considerată a avea proprietăți apotropaice –, să poarte la brâu sau în sân pelin sau fire de usturoi și să facă pomeni pentru sufletul celor morți. Cu această ocazie, se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, străchini, împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. După unii oameni, crenguțele de tei atârnate la porți ar avea însă încărcătură creștină, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli.
În aceste zile, la porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci și sticle de vin împodobite și au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului. În timpul ceremoniei, preotul parcurge întreg cimitirul, mormânt cu mormânt, pentru a sfinți fiecare loc de veci. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.
În zona Transilvaniei și a Moldovei creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în zona Munteniei și a Olteniei 7 zile, iar în zona Banatului, timp de 8 zile. Vă prezentăm, mai jos, o selecție a principalelor obiceiuri care au loc în Săptămâna Rusaliilor (săptămâna după Rusalii):
- Ziua de luni, după duminica Rusaliilor – denumită popular și Sf. Treime (Troița) sau Zilele Călușului - se ține în cinstea morților, crezându-se că au ostenit pe drumuri și că au făcut beșici în talpă. În această zi, copiii sunt spălați pe picioare, după care sunt unși cu unt alb pe tălpile picioarelor, ca să nu-i mai doară picioarele pe moșii aceia. După aceea, copiii sunt trecuți cu picioarele peste lână și frunze de tei, ca să fie drumul moale pe unde vor merge moșii. Tot în această zi, are loc și obiceiurile: “moșii de cireșe” și “luatul din căluș”, când călușarii se duc la casa bolnavului, și, prin dansul lor ritualic, ajută la vindecare acestuia.
- Marți, a treia zi de Rusalii – denumită popular și Marți după Ispas, Marțea Mânioasă sau Tretunul - se spune că oamenii trebuie să ajungă acasă înaintea cirezilor de vaci, deoarece vacile vin la amiază cu Rusaliile/ielele în coarne și, dacă s-ar întâlni cu un om pe câmp, atunci acesta este în mare pericol. Tot marți se face și “ghermanul” (cel ce poartă ploile cu piatră; are putere asupra grindinei și asupra viermilor, omizilor care strică pomii).
- Miercurea de după Rusalii este numită popular și Bălțatele. Bălțatele se țin în Săptămâna Rusaliilor, miercuri până la amiază, respectiv vineri după amiază, pentru ca oamenii să fie protejați de iele.
- În ziua următoare (Joia Necurată, Joia Iepelor, Joia Mânioasă, Buciumul Rusaliilor sau Bulcile) se spune că Rusaliile/ielele își buciumă sau își trâmbițează sfârșitul isprăvilor lor.
- Ziua de vineri continuă cu Bălțatele, când se ține pentru tunete (trăsnete), grindină și vifore.
- Urmează Sâmbăta (Sâmbăta Pietrii, Rusitorii sau Rusitoarele); Ziua Rusitoarelor cade după 7 zile de la duminica Rusaliilor și marchează încheierea sărbătorii Rusaliilor. Se spune că în această zi are loc reînturnarea morților familiei de acasă la mormânt, motiv pentru care se dă de pomană pentru sufletul morților înainte de răsăritul soarelui. Tot acum are loc și “slobozirea apei morților”.
- Săptămâna se încheie cu Duminica tuturor sfinților, zi în care oamenii se roagă pentru apărarea de cele rele.
Un alt obicei legat de Rusalii și care se practică doar într-o zonă restrânsă din Transilvania (la Figa, Nimigea și Căianu Mic), este „înstruțatul boului". În această zi, tinerii împodobiți cu frunze de cireș împăunează un bou cu flori, apoi îl plimbă pe ulițe. Oamenii aruncă apă în fața lui pentru a avea o recoltă bogată. Boul este considerat un semn la bogăției și al puterii de viață și este purtat prin sat de băieții neînsurați, ca dovadă a bărbăției lor.
Bibliografie
- www.crestinortodox.ro
- Ce ritualuri au românii de Rusalii, apărut în România Liberă, la data de: 23 Mai 2010
- Rusaliile - Făpturi fantastice și ritualuri de exorcizare la români, de Livia Roșca, apărut în http://www.agonia.ro în 2004.
- Olteanu, Antoaneta, CALENDARELE POPORULUI ROMÂN, Ed. Paideia, 2001
- http://www.sfintele-pasti.com/?s=rusalii
Alte obiceiuri și tradiții din Transilvania
- Jocul călușarilor în Transilvania
- Obiceiuri strămoșești: Nedeile
- Târgul de fete de pe muntele Găina - obiceiuri
0 comentarii