Nedeile sunt o moştenire străveche a poporului roman. Ele reprezintă un  vechi obicei pastoral organizat, de regulă, pe platourile regiunilor muntoase, care constituie prilej de întâlnire, petrecere şi târg. Despre originile acestui obicei, se presupune că ar avea legături cu celebrarea unei sărbători precreştine complexe, dedicate zeului focului şi al soarelui. Cert este că prima nedeie păstorească a fost pentru prima oară atestată documentar în anul 1373.

Prin urmare, nedeile sunt o manifestare populară autentică încadrată în datinile şi obiceiurile poporului nostru. După apariţia creştinismului, acesta s-a suprapus acestor obiceiuri precreştine, reuşind treptat să transforme hramul bisericilor în „nedeia” satului respectiv. Unele sunt independente de biserică, altele au caracter economic şi pe alocuri aspect bisericesc. De altfel, din punct de vedere etimologic, originea cuvântului nedeie provine din sl. Nedělja, care înseamnă duminică sau sărbătoare.

Fiind iniţial dedicate zeului focului şi al soarelui, nedeile au asimilat treptat şi alte funcţii. Prin acestea amintim schimbul de produse (motiv pentru care astăzi nedeile sunt confundate greşit cu târgurile), stabilirea de relaţii matrimoniale (prin intermediul horelor şi a obiceiurilor precum „prima scoatere la horă a fetelor”) etc. Rezultă, prin urmare, că nedeile au fost generatoare de târguri şi nu târgurile de nedei.

Cele mai multe nedei se desfăşurau în Carpaţii Meridionali, apoi în nord, în ţinutul Dornelor, în munţii Apuseni şi în munţii Banatului, adică tocmai în munţii cu platforme sau plaiuri netezite pe care se face păstorie dezvoltată. Interesant este faptul că nedeile nu au ţinut cont de hotarele convenţionale dintre “ţările” din această zonă, unele din ele numindu-se chiar „târg de două ţări”. Locuri unde se desfăşurau nedeile sunt uşor de identificat şi după toponimie – Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa. Indexul topografic al României menţionează 100 de localităţi dintre care aproximativ 60 sunt din masivele Retezatu, Şureanu şi Parâng.

Printre cele mai cunoscute nedei amintim: Târgul-nedeie de pe Găina, Târgul-nedeie din Halmagiu (numit şi TârguI de sărutat sau TârguI nevestelor) etc. Pentru a susţine ideea conform căreia nedeile erau iniţial dedicate foţelor naturii, vine şi faptul că obiceiurile de la târgul-nedeie din Halmagiu, asemănătoare în parte cu cele din ziua Dragobetelui (24 februarie) sunt transmise din timpuri păgâne, legate de cultul fecundităţii şi vegetaţiei, odată cu ivirea primăverii. Unele târguri-nedei, ţinute la 24 şi 29 iunie, în jurul solstiţiului de vară, pot să fie în legătură cu cultul soarelui. Obiceiul de pe muntele Găina ca oamenii să nu se urce pe platoul unde se ţine târguI de cât după asfinţitul Soarelui, e un argument în favoarea acestei ipoteze. Din cele prezentate despre nedeile de pe aria tracică, se poate deduce că lumea veche, până la creştinism, avea o mulţime de sărbători şi serbări populare legate sau nu de diferiti zei, precizează Vasile Cărăbiş, în articolul său Nedeile româneşti: obiceiuri traco-gete apărut în anul 1982.

Despre dispariţia treptată a acestor sărbători strămoşeşti, autorul preciza că: “începând din secolul al XVIII-lea, târgurile au început să dispară şi odată cu ele, sau mai târziu, şi nedeile. […] In cea mai mare parte la nedeile de pe munţi se făcea comerţ cu animale, oi, vite, iar unele nedei din munţii Rodnei erau vestite prin astfel de târguri. Când n-au mai avut condiţiile favorabile de menţinere au dispărut. S-au menţinut, deci, numai pe durata unei perioade istorice. Sunt târguri sau bâlciuri vechi care se confundă cu sărbătoarea hramului bisericii din localitatea respectivă. Se deduce că la început au fost nedei care au dispărut şi s-au menţinut bâlciurile, biruind economicul asupra nedeii, forţa spirituală.”

Cert este că semnificaţia istorică a nedeilor se leagă de originea şi vechimea acestor obiceiuri, precum şi rolul lor în stabilirea legăturilor economice, matrimoniale şi culturale dintre românii de pe cei doi versanţi ai Carpaţilor.

Bibliografie

• NEDEILE ROMÂNESTI:OBICEIURI TRACO-DACE de Vasile Cărăbiş, articol apărut în Noi Tracii (Fondator: Prof. Dr. Josif Constantin Drăgan), nr. 94, 1982.
• Nedeie de Sfântul Ilie la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, apărut în Gazeta de Sud, 15 iulie 2008

 

Alte obiceiuri si traditii din Transilvania

• Jocul căluşarilor în Transilvania
• Rusaliile – Origini şi tradiţii
• Obiceiuri strămoşeşti: Nedeile
• Târgul de fete de pe muntele Găina – obiceiuri

 

---