Tara Fagarasului

Tara Fagarasului

Localizare

Tara Fagarasului sau Tara Oltului este regiunea istorica a Transilvaniei, situata de-a lungul cursului raului Olt, intre Muntii Fagarasului la sud si Platoul Tarnavelor la nord. De-a lungul timpului, acest tinut a fost mereu o punte de legatura intre Transilvania si Tara Romaneasca.

Istorie

Prima atestare a regiunii a fost „Terra Blachorum” (Terra Siculorum) in 1222, iar denumirea de Tara Fagarasului a fost mai tarzie, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. In Evul Mediu, tara era locuita pe langa populatia bastinasa(romanii) si de importante comunitati de popoare migratoare, cum ar fi cumanii si pecenegii. Acestia si-au lasat amprenta asupra denumirilor unor comune si sate, existand la un moment dat chiar si o episcopie catolica a cumanilor.Cumanii si pecenegii aveau in primul rand atributiuni de graniceri  dar participau ca si voluntari sau mercenari in armatele nobilimii locale.

Odata cu instalarea in Tara Barsei a cavalerilor teutoni sunt cunoscute o serie de masuri prin care acestia aveau libera trecere si in Tara Fagarasului astfel este plauzibila ideea unei asemanari din punct de vedere al autonomiei intre cele doua tari. Influenta regalitatii maghiare este certificata in sec XIII prin instalarea calugarilor cistercieni la Kerz si prin aducerea unor importanta colonii de sasi si instalarea lor sud de Olt. Calugarilor cistercieni le-au fost donate importante suprafete de pamant intre Olt si munti, unde acestia vor construi o manastire.

Un moment de rascruce in istoria tarii este invazia tatara din 1241, astfel incat a fost nevoie de un efort considerabil pentru reconstructie. Astfel in anul 1264 Stefan, voievodul Transilvaniei din acea perioada va lua sub protectie manastirea Kerz.

Un document regal din anul 1291 este atestat primul domeniu nobiliar pe teritoriul Tarii Fagarasului:se restituie lui Csák Ugrin(fost voievod al Transilvaniei intre 1275-1276) mosiile Fagaras si Sambata. Acest moment este considerat de istorici ca unul de rascruce, in care este suspendata autonomia romanilor din Tara Fagarasului.De asemenea de acest moment este legata si legenda lui Negru Voda care ne spune ca Negru Voda(dupa unii de origine cumana), o capetenie in Tara Fagarasului, a „descalecat” la Campulung(Curtea de Arges) unde a intemeiat voievodatul Tarii Romanesti in jurul anului 1290.

Secolul urmator a fost secolul dominatiei muntene in Tara Fagarasului. Aceasta, impreuna cu Lovistea a fost acordata Tarii Romanesti. Aceasta perioada este cunoscuta pentru accentuarea diferentelor dintre clasele sociale, constituirea unei elite nobiliare era facuta prin aservirea satelor libere.

La inceputul secolului XIV erau doua cetati fortificate in Tara Fagarasului: una la Breaza construita pe ruinele unei vechi cetati dacice de pamant si una la Cornana de Sus.
Domnii munteni au lasat o autonomie Tarii Fagarasului prin instituirea functiei de dregator domnesc in cetatea Fagarasului. Influenta Tarii Romanesti din aceasta perioada este consemnata si prin folosirea unor terminologii specific muntene cum ar fi: boieri si vecini.

Mentinerea autonomiei Tarii Fagarasului a fost atestata si prin existenta „juzilor” (iudices terrae Fugrasch), a batranilor jurati (seniores terrae) si a unui sigiliu (sigillum terrae Fugrasch) care nu au fost instituiti de Tara Romaneasca. Mai tarziu, in 1453-1483 este consemnata mentinerea scaunului de judecata al tarii format din batranii jurati (senioribus terrae Fugaras in sede iudiciaria).

In secolul XVI Tara Fagarasului este impartita in doua pertinente(járás) conduse de comiti, alesi din randul boierilor. Catre sfarsitul secolului XVI devine un domeniu regal, principii transilvaneni obisnuid sa o dea drept dota principeselor lor. Astfel Tara Fagarasului a fost acordata principeselor Maria Cristierna, Ecaterina de Brandenburg, Suzana Lórántfi si Ana Bornemissza.

In aceste conditii, statutul de baronat al tarii a fost pastrat chiar si dupa Appobatae Constitutiones din 1653.
Istoria  Tarii Fagarasului a fost marcata tot timpul de statutul ei de tara de granita, interesul pentru controlarea ei fiind mare, de aici o dinamica administrativa si sociala mare.

Atractii turistice

Manastirea sapata in stanca

In apropierea satului Sinca Veche gasiti o manastire, dar nu una oricare ci una sapata instanca.Inauntru gasiti, cinci incaperi, doua altare si un horn piramidal prin care se vede cerul. Manastirea este inconjurata in mister, nimeni nu stie de cine si cand a fost construita. Unii cercetatori spun ca ar fi o manastire crestin-ortodoxa de prin anii 1700. „Manastirea este taiata in intregime in piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demna de mirare. Ferestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat calugarii cand slujesc se plimba cu cartile dupa razele soarelui”. Altii considera ca Templul Ursitelor, cum i se mai spune, are o vechime de peste 7000 de ani,fiind construit de civilizatia care a construit si „Templul Alb” din insula Serpilor.De remarcat este ca insusi caracterul crestin este in discutie, deoarece nicaieri in interiornu este semnul crucii.

Lacul Bâlea

Lacul Bâlea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040 m, în Munţii Făgăraş.Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafaţa de 46508 m2 şi adâncimea de 11,35m. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărăşan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea. La inceputul lui iulie încep aici „Serbarile estivale ale zapezii”: probe sportive, demonstratii ale Salvamontului si concerte sustinute în aer liber.

Muzeul Badea Cârţan

Gheorghe Cârţan (24 ianuarie 1849 – 7 august 1911) a fost un ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind cărţi româneşti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independenţă al României.

Muzeul Badea Cârţan se afla in centrul satului Oprea Cârtisoara.Aici gasiti casa batraneasca si vechiul conac Teleki cu importante obiecte etnografice,articole de sticla, din sec. XVIII – XIX.

Poiana narciselor

Cu o suprafata de 400 ha, rezervatia botanica „Poiana narciselor” din Dumbrava Vadului(„Dumbrava cu coprine”) este printre cele mai frumoase rezervatii de acest fel din Europa. Asezata la poalele muntilor Fagaras, in apropiere de Sercaia, aceasta iti incanta privireamai ales in lunile mai-iunie, cand imensele poieni de narcise sunt in floare.

Aici pe langa cele cinci specii de narcise(Narcissus stellaris, Narcissus angustifolius, Narcissus radiiflorus, Narcissus serior – florens) mai gasiti si specii rare cum ar fi bulbucii de munte sau tamaioara. De asemenea tot aici isi gasesc adapost specii de pasari si mamifere protejate de lege cum ar fi:rasul, acvila de munte, soimul de iarna, eretele vanat, ciocanitoarea de gradina, ciuful de camp, carstelul de camp.Tot aici in preajma sarbatoarei Sintilor Constantin si Elene se desfasoara „Festivalul narciselor” organizatde primaria comunei Sercaia.

Festivalul calului lipitan

In perioada Zielelor Cetatii Fagarasului(dupa 15 august) in preajma cetatii cu acelasi numese desfasoara Festivalul calului lipitan.

Biserica ortodoxa din Voivodenii Mari

Bisertica veche din Voivodeni, a fost ctitorita de Aldea Bika, un boier al zonei, in sec. XV fiind cel mai vechi locas de cultpastrat in Tara Fagarasului.Aici s-au descoperit in urma unor sapaturi arheologice din anul 2000, mormintele unor boieri ai satului.Inauntru gasiti o bolta gotica in forma stelara, specifica bisericilor transilvane ale secoluluiXV.

Baile Persani

Statiunea balneoclimaterica Baile Persani va asteapta in perioada 1 iunie – 1 octombrie.Aici gasiti: izvoare ape minerale cloruro-bicarbonatate-sodice, usor feruginoase, hipertonice, atermale,namol de turba. Accesul se face dinsre satul Sinca Veche, judetul Brasov.

Satul

Satul fagarasecasa_fagarasan pastreza constitutia satului romanesc prin concentrarea principalelor institutii in cetrul acestia. Aici gasim biseria, scoala, primaria, carciuma sicaminul cultural. De asemenea aici este locul de intalnire al oamenilor duminica, aici fiind locul unde poti sa afli toate noutatile din sfera satului.

Pe masura ce ne indepartam de centru gasim gospodariile oamenilor, care mai de care, construita dupa pozitia sociala, pozitie sau pur si simplu dupa gustul fiecaruia.Astfel locuinta unui om mai sarac este destul de rudimentara: este facuta din barne de stajar , pereti de lemn tencuiti cu argila, balega si paie, pe jos pamant batatorit si acoperita cu paie de cele mai multe ori. Era alcatuita din doua incaperi: tinda si camera de locuit.

In tinda se afla cuptorul de copt painea cu estensilele specifice si cateva scaunele. Camera de locuit avea patul umplut cu paie, masa, scaune, laita si lada de zestre. Lampa esteagatata de barnele tavanului, langa ulcioare si pe pereti sunt icoane.

Cea mai importanta indeletnicire a locuitorilor Tarii Fagarasului a fost agricultura, aici cultivandu-se porumb, cereale, cartofi. Insamantarea presupune infanarea locului cu ingrasaminte naturala (balega) urmata de aratul cu cai. Insamantarea propriu  zisa este facuta de oameni prin aruncarea manuala a semintelor , dupa aceea folosinduse grape trase de cai pentru acoperirea semintelor.

O alta ocupatie foarte importanta este cresterea animalelor. Astfel, importante terenuri erau fanete si erau cosite, fanul uscat petru a asigura hrana animalelor peste iarna. In timpul verii
animalele erau adunate in ciurda iar oamenii special angajati pentru asta le scotea la pasunat pe pasunea satului.

Fiind o zona cu importante resurse de lemn, exploatarea si prelucrarea lemnului a fost si ea o cupatie de baza in Tara Fagarasului. Aici se gaseau numerosi mestesugari care acopereau
necesarul de unelte in gospodarie si participau la constructia caselor.

Din punct de vedere al portului traditional in Tara Fagarasului exista trei zone: zona Avrigului(Porcesti, Sebesul de Jo si Sus, Racovita, Avrig, Porumbacul de Jos si Sus; zona Fagarasului, de la Cartisoara pana la Sercaia;zona de est, de la Parau pana la Mateias. Trasaturile principale ale portului popular sunt: material gros, bine stranse pe corp, linii drepte, de aici simplitate si eleganta.

Obiceiuri si traditii

Unul dintre cele mai raspandite obiceiuri este desigur, sezatoarea. Seara, dupa ce se intorceau de la muncile campului, satenii fagaraseni se intalneau in casa unuia dintre ei, la sezatoare. Aici se spuneau glume, se cantau doine, se depanau povesti si amintiri. Asta, in timp ce femeile torceau lana sau teseau. Cine a fost vreodata la o sezatoare nu are cum sa uite atmosfera de basm sau mirosul de petrol lampant …

A doua zi de pasti, omul care iesi primul la arat din nsat este dus pe grapa pana in mijlocul satului unde il asteapta 12 butoaie de apa care sunt varsate peste el. La Rusalii se face un serviciu religios afara, pe camp, pentru a avea o recolta buna.

In unele sate se practica „roata in flacari” in seara de lasatul secului, cand baietii din sat dau foc la niste roti de car infasurate in paie de pe un deal strigand diverse vorbe la adresa fetelor din sat care nu s-au maritat.

In luna iunie se sarbatoresc Sanzienele. Fetele culeg sanziene si fac coronite din ele pe care le arunca pe acoperisul casei, urmand ca peste noapte, Sanzienele sa apara si sa le lase un semn despre ursitul fiecareia.

Bucataria traditionala

Geografie

Muntii Fagarasului

Formati in intregime din sisturi cristaline, muntii Fagaras domina partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Exponentul acestora, este desigur Varful Moldoveanu, cel mai inalt varf din tara cu 2544 m. De altfel Muntii Fagaras sunt cei mai masivi munti de la noi, cu sase varfuri de peste 2500 de metri.Muntii Fagaras sunt una dintre cele mai importante zone turistice, accesul la numeroasele trasee marcate, cabane si refugii fiind facilitat si de soseaua „Transfagarasan” ce leaga Muntenia de Transilvania.

Depresiunea Fagarasului

Depresiune de eroziune delimitata la Sud de Muntii Fagaras, la est de Persani, la nord de Podisul Hartibaciului. Este strabatuta de raul Olt si de numerosii sai afluenti si are o vegetatie de pajisti in alternanta cu paduri de fag si stejar. Tara Fagarasului sau Tara Oltului sunt alte denumiri sub care este cunoscuta depresiunea Fagarasului.

Spiritualitate

Multimedia

http://www.youtube.com/watch?v=E1khS334Aow

Nunta la Dragus

http://www.youtube.com/watch?v=pZ76MLRtxmc

Mestesuguri la Dragus

http://www.youtube.com/watch?v=NYXMyvOZR18

Nunta la Fagaras

http://www.youtube.com/watch?v=IbiGsxQ8Vkk

Joc de Boboteaza din Vistea de Jos

http://www.youtube.com/watch?v=4uDnrwT48iI

Brau de Fagaras

http://www.youtube.com/watch?v=VAzlCuuAYAE

Cantecul Luptatorilor Anticomunisti din Muntii Fagaras

Bibliografie

1. Lukács Antal: Tara Fagarasului în Evul Mediu (secolele XIII-XVI). Bucuresti, 1999.

2. Metes, Stefan: Din istoria dreptului românesc din Transilvania. In: Analele Academiei Române. Memoriile Sectiunii Istorice. seria III. tom XVII. nr. 4. 1935.

3. Prodan, David: Boieri si vecini în Tara Fagarasului în sec. XVI-XVII. In: Din istoria Transilvaniei. Studii si evocari. Bucuresti, 1991. 9-158.

4. Prodan, David: Urbariile Tarii Fagarasului. I-II. Bucuresti, 1970, 1976.

5. Tara Fagarasului www.primaria-fagaras.ro

Alte zone etnografice


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *