transilpedia

Ce s-a intamplat cu Vidra, dupa moartea lui Razvan

Email Imprimare
( 3 Votes )

În 1595, pentru o scurtă perioadă de timp, Moldova a fost condusă de domnitorul Răzvan-Vodă, la origine ţigan. Se spune că cea care i-a stârnit setea de putere şi l-a făcut să râvnească tronul a fost Vidra, nepoata lui Moţoc. Puţini ştiu însă că, după pierderea tronului, Vidra a trăit într-un sat clujean, Băbdiu şi s-a recăsătorit cu voievodul Ionaş de Boiu Mic şi Românaşi.

Pe numele adevărat Maria sau Măriuca, soţia domnitorului Ştefan Răzvan al Moldovei era de neam ales, "nepoată de-a lui Moţoc".  Soţul ei, Răzvan, a avut o ascensiune uimitoare în acea vreme, ajungând în 24 aprilie 1595, în scaunul Moldovei, cu ajutorul lui Ştefan Bathory, principele Transilvaniei. După doar opt luni de domnie, acesta a fost detronat, în locul lui fiind înscăunat Ieremia Movilă. Răzvan îşi va găsi sfârşitul în 13 decembrie 1595, în lupta de la Areni, când i se va tăia capul din ordinul lui Ieremia-Vodă.

Ce s-a întâmplat însă cu Maria, soţia sa, după moartea domnitorului?

După un studiu făcut de profesorul dejean Kiss Francisc, văduva lui Răzvan, Maria, s-a refugiat în satul Băbdiu, din judeţul Cluj. În acele vremuri se obişnuia ca domnitorii să deţină o proprietate, ca loc de refugiu, într-o ţară vecină. După toate probabilităţile, în Transilvania, Ştefan Răzvan avea satul Zapart (astazi Băbdiu, comuna Bobâlna). Văduva lui Răzvan s-a refugiat pe această proprietate, în jurul anului 1596. Femeie aprigă şi iute la mânie, văduvă domnitorului Ştefan-Răzvan nu era însă iubită de nemeşii români peste care stăpânea. De altfel, aceştia au făcut numeroase plângeri la principele Transilvaniei.

Există mai multe documente care susţin această teorie.

  • Primul document care semnalează prezenţa Mariei în aceste locuri este datat 11 decembrie 1599. În el se arată cum văduva voievodului Ştefan Răzvan, Măriuca, se împotriveşte venirii a două boieroaice, intrate în posesia satelor Olpret (azi Bobâlna) şi Nireşdin, din ordinul lui Mihai Viteazu.
  • Un alt document consemnează în 1603, că în satul Rogoz "s-au numărat claiele de fân a soţiei voievodului Ştefan", ceea ce atestă că văduva stăpânea şi satul Rogoz din zona Chioarului, judeţul Maramureş.

După vreo opt ani de văduvie, în jurul anului 1603, Maria se recăsătoreşte cu voievodul Ionaş de Boiu Mic şi Românaşi, ambii soţi fiind împinşi de dorinţa de putere şi îmbogăţire. Voievodul Ionaş avea sub stăpânire opt sate. În schimbul unui împrumut acordat generalului Giorgio Basta, Ionaş primişte în stăpânire zece sate din Maramureş şi Sălaj.

Odată cu retragerea generalului Basta din Transilvania, cuplul voievodal pierde câteva sate luate de principele Sigismund Rakoczi.  Mai apoi, în 1615, Maria şi soţul ei pierd cele două sate clujene, încercările de a le recupera, rămânând în zadar.

Numele ei dispare din documente în 1631.

Bibliografie

  • Doamna din Băbdiu, de Laura Laurenţiu, publicat în Clujeanul, la 2 Decembrie 2003
  • Tiganul domn, publicat în Jurnalul National, la 16 Decembrie 2005

 

Alte lucruri inedite din Transilvania

Armindeni | Claudia Rhedey de Kis - Rhede | Clujul subteran | Dealul cu melci | Dinozaurii din Insula Haţegului | Masoneria în Transilvania | Peştera Bolii | Picturile rupestre de la Cuciulat | Picturile rupestre din Pestera Coliboaia | Procesele de vrajitorie din Transilvania | Secretul lui Vlad Tepes - iubirea din Corona | Şepcile Roşii | Târgul Sărutatului de la Hălmagiu

 


Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Lucruri inedite > Ce s-a intamplat cu Vidra, dupa moartea lui Razvan