În urmă cu 147 – 65 milioane ani în urmă, adică în timpul Cretacicului, Haţegul era o insulă tropicală din Oceanul Tethys (din care s-a format Marea Mediterană). Insula Haţegului se situa în zona care corespunde azi Bazinului Haţeg sau Ţării Haţegului, de unde  şi numele acesteia.

Pe teritoriul acestei vechi insule vulcanice din Marea Tethys, oamenii de ştiinţă au descoperit un număr impresionant de fosile aparţinând mai multor specii de dinozauri. Primele cercetări asupra fosilelor din această zonă au fost făcute de baronul maghiar Nopcsa Ferenc, în secolul al XIX-lea. Totul a început când Elek Nopcsa, sora baronului, a descoperit accidental, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. După cercetarea acestora, baronul Nopcsa a introdus teoria conform căreia mărimea animalelor de aici era determinată de limitarea resurselor pe care le presupunea mediul insular. După moartea baronului, studiile asupra fosilelor din Haţeg au fost întrerupte pentru o lungă perioadă, urmând a fi reîncepute de abia în 1977.

Acum 70 de milioane de ani, Haţegul era o parte dintr-o insulă vulcanică tropicală cu palmieri şi ferigi uriaşe, unde trăiau crocodili, mamifere primitive, păsări, reptile zburătoare uriaşe şi dinozauri pitici. Dintre speciile de dinozauri care au trăit pe Insula Haţegului amintim:  

1. Hatzegopteryx thambema  – un pterozaur, adevărat gigant zburător, unul dintre cele mai mari animale zburătoare care au existat vreodată avea o deschidere a aripilor de peste 12 m;
2. Telmatosaurus transylvanicus – un hadrozaur, dinozaur ierbivor cu cioc de raţă care depăşea cu puţin înălţimea medie a unui om;
3. Magyarosaurus dacus – un titanozaur, cel mai mare dintre dinozaurii pitici din Haţeg, cu o lungime de 6-8 metri;
4. Elopteryx nopcsai – un theropod, a fost unul dintre puţinele carnivore de pe insulă, în ciuda dimensiunilor sale modeste, asemănătoare unui curcan;
5. Rhabdodon robustus – de statura unui om, vieţuia în  turme;
6. Rhabdodon priscus  – un ornitopod; 
7. Megalosaurus hungaricus  – un theropod;
8. Struthiosaurus transylvanicus  – un nodozaur etc.

Majoritatea acestor specii de dinozauri erau endemice, adică trăiau doar în această regiune restrânsă. Specificitatea şi importanţa majoră a bazinul Haţegului pentru paleontologia mondială vine din fenomenul nanismului insular şi din faptul că zona era un loc în care dinozaurii depuneau ouă, această zonă fiind printre puţinele în care au fost descoperite ouă cu embrioni în ele.  

În 2004, teritoriul vechii Insule a Haţegului s-a constituit într-un Geoparc al Dinozaurilor care acoperă aproape 1.200 kilometri pătraţi, întinzându-se pe teritoriul oraşului Haţeg şi al comunelor General Berthelot, Densus, Rachitova, Totesti, Sarmizegetusa, Rau de Mori, Sântamaria Orlea, Pui, Salas şi Baru Mare. Datorită importanţei acestuia pentru paleontologia mondială şi a faptului că beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume, Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului a intrat pe lista obiectivelor UNESCO.  

Bibliografie

• Geoparcul dinozaurilor, de Andreea Demirgian, Radio Romania International
• Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului de Carmen Cosman, Octombrie 2007
• Dinozaurii pitici din Romania: ce i-a impiedicat sa creasca?, articol apărut pe www.romanialibera.ro
• http://www.carpati.org

 

Alte lucruri inedite din Transilvania

• Peştera Bolii
• Masoneria în Transilvania
• Dinozaurii din Insula Haţegului
• Dealul cu melci
• Clujul subteran
• Picturile rupestre din Pestera Coliboaia
• Şepcile Roşii
• Armindeni
• Târgul Sărutatului de la Hălmagiu
• Picturile rupestre de la Cuciulat

 

---