Se spune că:

• Sub Liceul de Muzică din Cluj, ar exista o trapă care ar cobori într-o criptă de unde s-ar putea ajunge, pe sub pământ, până la Cetăţuie.
• Sub terenul de sport al Liceului George Cosbuc, ar exista o încăpere înconjurată de ziduri.
• Un tunel ar trece pe sub intersecţia de la Melody. Tunelul ar fi legat, odinioară, un hotel, de clădirea în care s-a deschis prima farmacie din oraş.
• Un tunel ar lega Biserica Sfântul Mihail de Cetăţuie, trecând pe sub Someşul Mic.
• Un alt tunel ar porni de la aceeaşi biserică şi ar duce pâna la cetatea de la Floreşti.
• Toate bisericile vechi ale Clujului ar avea cripte la subsol şi ar exista pasaje secrete care ar uni clădiri importante ale oraşului sau locuinţe.

În ultimii săi ani de viaţă, istoricul Ştefan Paşcu a iniţiat o campanie de sondaje arheologice în diferite puncte ale oraşului, în căutarea legendarelor tunele. Aceste cercetări nu au condus, însă, la niciun rezultat.

• În urmă cu câţiva ani, mai exact în 1999, preoţii Catedralei Greco-Catolice din Cluj au descoperit sub biserică un cavou cu aproximativ 150 de morminte ale unor nobili maghiari, grofi, avocati şi nemeşi. Inscripţiile pietrelor funerare sunt scrise, fie în maghiara veche, fie în latină şi poată blazonul familiei îngropate acolo. Câteva nume aparţin familiilor de seamă ale istoriei Clujului.
• Cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate în subsolul casei în care s-a născut principele Ştefan Bocskai (azi Universitatea „Sapientia), a fost descoperit, cu puţini ani în urmă, un pasaj de trecere, cu înălţimea de 1 metru şi o lungime totală de 3-4 metri. Se presupune faptul că acest pasaj ar fi servit la refugierea unor persoane ameninţate sau urmărite.
• Unul din cele mai vaste subsoluri din Cluj este cel al sediului unde funcţionează şi astăzi Parohia Romano-Catolică şi în care se depozitau mărfurile strânse din zeciuiala datorată de localnici bisericii.
• În fosta clădire a Băncii Dacia Felix se afla o pivniţă absolut superbă, cu decoruri cu însemne zodiacale, una din cele mai frumoase pivniţe renascentiste clujene. Din păcate însă, aceasta a fost distrusă.
• În perioada medievală, mai toate casele aveau pivniţe adânci şi încăpătoare, în care se intra direct din stradă, ca să se uşureze descărcarea diferitelor mărfuri depozitate acolo. Nu există casă veche în Cluj care sa nu aibă un asemenea subsol. Din păcate însă, foarte puţine mai păstrează coloanele din acea vreme, distruse în elanul ordinii şi bunei circulaţii pe trotuare.
• De asemenea, mai toate casele aveau fântâni în pivniţe (unele dintre ele având chiar mai multe). Fântânile erau amenajate cu ghizduri de piatră şi mortar. Cea mai veche fântână descoperită in Cluj era de lemn şi făcea parte dintr-o casă, de asemenea, de lemn.

Clujul subteran, un articol de Florentina Tatare, publicat în Monitorul de Cluj, la 08/01/2008