Sfatuitoriul

Sfatuitoriul

Situat la 50 km de Cluj-Napoca. orasul Huedin a jucat de-a lungul istoriei nu numai rolul unui important centru comercial -mestesugaresc, ci si unul cultural.

În anul 1899 aici a luat fiinta “Despartamântul Huedin al Astrei”, care la scurta vreme a cuprins tarani, functionari si mai ales intelectualii satelor (vreo 80 de localitati). Conducerea acestuia în frunte cu Eugen Popa si preotul din Valea Draganului, Aurel Munteanu, si-a propus sa sporeasca activitatile culturale în scopul ridicarii nivelului de cultura al taranimii.

Fruntasii Despartamântului au initiat conferinte, case de citit, manifestari artistice si s-au gândit la “editarea de publicatii literare, stiintifice si artistice”. La adunarea din 23 noiembrie 1910 s-a hotarât editarea unei gazete, care “sa fie abecedariul culturii românesti la vetrele noastre”, aceasta sa se numeasca “Sfatuitoriul“. Foaia poporala a Despartamântului Hida-Huedin al “Asociatiunii pentru literatura româna si cultura poporului român”.

Primul numar a aparut în ianuarie 1911, cu articolul de fond “Iubit popor românesc”. În el se precizeaza intentiile gazetei de “a lati cunostintele folositoare“, întrucât “avem frumusetea, taria si mintea agera, sa câstigam si învatatura de lipsa, ca astfel sa fim vrednici fii ai stramosilor”. La scurta vreme “Gazeta Transilvaniei“ lauda initiativa afirmând ca “întâia oara se întâmpla ca un Despartamânt al Asociatiunii sa-si creeze un organ propriu. Faptul este vrednic de lauda si de imitat. Noi salutam noua foaie si-i dorim viata lunga“.

Gazeta, în fiecare numar, a publicat articole prin care populariza realizarile unor oameni de seama, despre Eminescu, Alecsandri, Cosbuc. Multe materiale se refereau la românii de pretutindeni, asa cum au fost: “Originea neamului românesc”, “Legea româneasca”, “Truda noastra – venitul altuia”, “Despre învatatura “, “Zece porunci ale românului “. În continuare ne referim doar la articolul “Limba de maica”. Acesta a fost scris în conditiile când s-a agravat politica de deznationalizare dusa de regimul dualist austro-ungar. Autorul atrage atentia ca doar limba româna a ramas “singura mostenire ce o avem de la stramosii nostri …am învatat-o de la maicile noastre, ea e înradacinata în sufletele noastre, în inimile noastre si este cea mai scumpa comoara a noastra”.

În aceasta publicatie au vazut lumina tiparului mai multe încercari literare ale lui Aurel Munteanu, printre care: “Vasile si Varvara”, “Motul cu pita cea domneasca”, altele fie ca nu le-a semnat, fie ca si-a dat un pseudonim.

Dar dupa 18 numere, neavând o baza financiara solida, redactorii au încetat editarea, considerând întreruperea de scurta durata.

Alte publicatii din Transilvania


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *