Transilpedia

Enciclopedia Transilvaniei

RO EN

Sfătuitoriul

Situat la 50 km de Cluj-Napoca. orașul Huedin a jucat de-a lungul istoriei nu numai rolul unui important centru comercial -meșteșugăresc, ci și unul cultural.

În anul 1899 aici a luat ființă “Despărțământul Huedin al Astrei”, care la scurtă vreme a cuprins țărani, funcționari și mai ales intelectualii satelor (vreo 80 de localități). Conducerea acestuia în frunte cu Eugen Popa și preotul din Valea Drăganului, Aurel Munteanu, și-a propus să sporească activitățile culturale în scopul ridicării nivelului de cultură al țărănimii.

Fruntașii Despărțământului au inițiat conferințe, case de citit, manifestări artistice și s-au gândit la “editarea de publicații literare, științifice și artistice”. La adunarea din 23 noiembrie 1910 s-a hotărât editarea unei gazete, care “să fie abecedariul culturii românești la vetrele noastre”, aceasta să se numească “Sfătuitoriul“. Foaia poporală a Despărțământului Hida-Huedin al “Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român”.

Primul număr a apărut în ianuarie 1911, cu articolul de fond “Iubit popor românesc”. În el se precizează intențiile gazetei de “a lăți cunoștințele folositoare“, întrucât “avem frumusețea, tăria și mintea ageră, să câștigăm și învățătura de lipsă, ca astfel să fim vrednici fii ai strămoșilor”. La scurtă vreme “Gazeta Transilvaniei“ laudă inițiativa afirmând că “întâia oară se întâmplă ca un Despărțământ al Asociațiunii să-și creeze un organ propriu. Faptul este vrednic de laudă și de imitat. Noi salutăm noua foaie și-i dorim viață lungă“.

Gazeta, în fiecare număr, a publicat articole prin care populariza realizările unor oameni de seamă, despre Eminescu, Alecsandri, Coșbuc. Multe materiale se refereau la românii de pretutindeni, așa cum au fost: “Originea neamului românesc”, “Legea românească”, “Truda noastră - venitul altuia”, “Despre învățătură “, “Zece porunci ale românului “. În continuare ne referim doar la articolul “Limba de maică”. Acesta a fost scris în condițiile când s-a agravat politica de deznaționalizare dusă de regimul dualist austro-ungar. Autorul atrage atenția că doar limba română a rămas “singura moștenire ce o avem de la strămoșii noștri ...am învățat-o de la maicile noastre, ea e înrădăcinată în sufletele noastre, în inimile noastre și este cea mai scumpă comoară a noastră”.

În această publicație au văzut lumina tiparului mai multe încercări literare ale lui Aurel Munteanu, printre care: “Vasile și Varvara”, “Moțul cu pita cea domnească”, altele fie că nu le-a semnat, fie că și-a dat un pseudonim.

Dar după 18 numere, neavând o bază financiară solidă, redactorii au încetat editarea, considerând întreruperea de scurtă durată.

Alte publicații din Transilvania


0 comentarii