Noi umblam a colinda

Noi umblam a colinda

  Culegător: Miron Blaga Auzit de la: Viorica Mândrila şi Floare Popuţe (loc. Bulz, jud. Bihor, 2005)   Noi umblăm a colinda De la o casă la alta. Sloboade-ne, gazdă,-n casă, C-afară ploaie de varsă Şi bate vântul cu nea – După sobă-i lumea mea! Deschide, nană, uşa, Să jucăm fătuca ta, Să se facă cânepa, Şi să torci, nană, fuioare, Să faci, la fetiţe, poale, Şi să torci, nană, fuiorul, Să poţi îmbrăca feciorul! Şi dacă ni-i slobozi Şi…

Read More Read More

Râul Mureș

Râul Mureș

Râul Mureș este cel mai mare afluent al Tisei cu o lungime de 761 de km pe teritoriul Romaniei din totalul de 803 km. In antichitate era cunoscut sub numele de Maris(sau Marisia), fiind mentionat sub acest nume de Herodot in anul 484 i.Hr. Era un importanta cale comerciala exploatata cu atat mai mult dupa cucerirea Daciei de catre romani. Râul Mureș izvoraste din S Muntilor Hasmasu, la o altitudite de 850 m, langa localitatea Izvoru Muresului. Râul Mureș are…

Read More Read More

Munții Trascăului

Munții Trascăului

Munții Trascăului sunt o grupa de munti din S-E Muntilor Apuseni , inconjurati de Valea Ampoiului la S si S-V, Valea Abrudului la V, Valea Ariesului la N si N-E si Dealurile Aiudului la E. Munții Trascăului sunt alcatuiti din sisturi cristaline, calcare. Munții Trascăului sunt de inaltine medie, cel mai inalt varf find Vârful Dâmbău cu 1369 m.   Bibliografie Enciclopedia Geografica a Romaniei, Dan Ghinea, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 Geografia Transilvaniei

Munții Metaliferi

Munții Metaliferi

Munții Metaliferi sunt o grupa de munti din S Muntilor Apuseni ,la N de Valea Muresului, intre Valea Ampoiului si Valea Rosie. Munții Metaliferi sunt alcatuiti din gresii, marne, sisturi cristaline, calcare jurasice. Munții Metaliferi sunt de inaltine medie, cel mai inalt varf find Vârful Poienița cu 1437 m.   Bibliografie Enciclopedia Geografica a Romaniei, Dan Ghinea, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 Geografia Transilvaniei

Munții Zarandului

Munții Zarandului

Munții Zarandului sunt o grupa de munti din S-V Muntilor Apuseni ,la N de Valea Muresului, la S de valea Crisului Alb. Munții Zarandului sunt alcatuiti din sisturi cristaline, granite, sienite, calcare. Munții Zarandului sunt de mica inaltine, cel mai inalt varf find Vârful Drocea cu 835 m.   Bibliografie Enciclopedia Geografica a Romaniei, Dan Ghinea, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 Geografia Transilvaniei

Muntele Găina

Muntele Găina

Muntele Găina este o grupa de munti dinl Muntilor Apuseni ,la S de Munții Bihorului. Cel mai inalt varf este Vârful Găina cu 1486 m. Vârful Găina este renumit mai ales pentru targurile anuale ce au loc aici in luna iulie, denumite Targuri de fete, cu origini ce se pierd in vremuri de legenda. Bibliografie Enciclopedia Geografica a Romaniei, Dan Ghinea, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 Geografia Transilvaniei

Cântece poporale de pe Valea Mureşului

Cântece poporale de pe Valea Mureşului

Culese de George Şandor si publicate in Rosa cu ghimpi 1884-1885. Pe la noi între hotarãEste-un nuc cu frunzã rarã,Se strîng cucii de prin þarãŞi tot cîntã de s-omoarã:Sus pe vîrful nuculuiCîntã tata cucului;La mijlocul nuculuiCîntã puiul cucului;Mai în jos, la rãdãcinã,Cîntã maica cea bãtrînãCu glas jalnic şi subþirePentru-a noastrã despãrtire.Ş-aşa cîntã de frumosDe se lasã frunza-n jos;Ş-aşa cîntã cu durere,De mai toatã frunza pcere. Mîndrã, eu ti-am spus de-asearã,Sã-mi scoti şeaua din cãmarã,Sã mi-o pui pe prismã afarã,S-o batã…

Read More Read More

Descântec pentru Sãnãtate

Descântec pentru Sãnãtate

Publicat in Luceafãrul, 1903( nr. 2, p. 37), de V.E. Degan si auzit de la Solomia Haiduc Vineri vineriaCu doamna TineriaS’o dus în cîmpu RusalinuluiDupã noauã flori sfinte,Noauã flori sfinte nu gãsiŞi gãsi o serişiaDin serişia se fãcu luminãLumineaua s’aprinsãMaica sfîntã rîsã.Şi zîsã:Ferica Doamne va fericaDe s’ine ştiia povestea sfintei VineriS’o zicã Joi sara de tri oriŞi Vineri dimin’eata de patru oriCã va ven’i harchangelu MihãilãŞi harchangelu GãvrilãŞi îl va luaŞi l-a trecePrin pãduriPrin mãguriPrin mîna diavoluluiPrin şerpi ca brazdaPrin…

Read More Read More

Colo sus în vremea ceia

Colo sus în vremea ceia

Colind de prin partile Clujului. http://www.youtube.com/watch?v=CHmHSRcGNFQ Stefan Hrusca – Colo sus în vremea ceia   Colo sus în vremea ceia [bis] În frumoasa Galileea, [bis] O fecioară vieţuia [bis] Ce Maria se numea. [bis] Nazaret era oraşul [bis] Unde ea-şi avea sălaşul. [bis] Într-o zi Maria sta [bis] Singură şi se ruga. [bis] Şi deodată ce văzură: [bis] Casa toată-i se umplură [bis] De-o lumină lucitoare, [bis] Ca lumina de la soare. [bis] Îngerul Gavril intrase [bis] La Sfânta fecioara-n…

Read More Read More

Fluierul cel păstoresc

Fluierul cel păstoresc

http://www.youtube.com/watch?v=-k32WDRWgMk Marcel Avram – Fluierul cel pastoresc   Fluierul cel păstoresc,Cântă imn dumnezăiesc.Cu vers dulce mângăios,Că azi s-a născut Hristos.Iată şi steaua luceşteDin răsărit preavesteşteŞi trei regi mânaţio de dorLasă ţări în urma lor.După stea pornesc cu gândSă găsească prunc sugândŞi sa-i facă închinarePruncului celui sfânt tareA venit în lume josPentru omul păcătos.Că îngeri şi serafimi,Arhangheli şi heruvimi,Cânta naşterea ta sfântă,Cerul şi pământul cântă. Variante Fluierul cel pastoresc Cânta-n glas dumnezeiesc, Cu vers dulce mângaios Ca azi s-a nascut Hristos…

Read More Read More