Transilpedia

Enciclopedia Transilvaniei

RO EN

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Despre minunățiile din țara Hațegului ar fi multe de scris. Cetatea Colț,  ruinele orașelor antice romane,  geoparcul dinozaurilor pitici, toate acestea duc vestea farmecului zonei și atrag turiștii și curioșii din toate colțurile țării - printre care ne-am numărat și noi.

Primul popas după gara CFR din Hațeg, a fost Cetatea Colț, o cetate madră și falnică despre care am mai scris pe acest site. Vremea ne era potrivinică: o ploaie deasă de sfârșit de vară cădea neîntrerupt. Eram deja destul de plouați și parcă era mai frig. Am fi vrut să ne întoarcem la gară, dar pentru că tot am ajuns în locurile acestea,  "hai să mergem și până la Sarmizegetusa Ulpia Traiana .. că doar e aproape".

Zis și făcut. Am luat o ocazie până în sat unde imediat am ajuns și la situl arheologic.

Pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa,  Sarmizegetusa a fost capitala Daciei romane. Complexul arheologic se află pe teritoriul localității cu același nume și este relativ bine păstrat și semnalizat.

Construită la doar 40 de km de vechea capitală dacică Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a  fost ridicată pe amplasamentul unei garnizoane romane de către guvernatorul Daciei Romane Decimus Terentius Scaurianus. În ceea ce privește dimensiunile orașului, acesta se întindea pe o suprafața de 32,4 ha,  având o lungime de 600 m și o lățime de  540 m. Cât despre înălțimea zidurilor, se presupune că acestea s-ar fi ridicat până la 4-5 m.

Complexul arheologic cuprinde printre altele: amfiteatrul, templul zeiței Nemesis, templul lui Liber Pater, templul zeilor Domnus și Domna, sanctuarul Zeilor Aescul

apius și Hygia, templu Mare, templul zeului Silvanus, Forul lui Traian, Forum novum, Capitoliul. Cu toate că în umele părți ale sitului arheologic se mai păstrează doar amprenta la sol a clădir

ilor romane de odinioară, însă mai putem întrezări frumusețea și opulența de altă dată a orașului, care a fost părăsită treptat, începând cu retragerea aureliană  din 271 (mai ales datorită năvălirii hunilor).

Pășim încet, pe cărările pavate dintre ruine, încercând să ne imaginăm orașul acelor vremuri, dar ploaia nu ne lasă. Trebuie să ne recunoaștem învinși, însă înainte de asta, decidem să trecem și pe la muzeul dedicat sitului arheiologic care  se află chiar peste drum. Din nefericire, e închis pentru renovare!

Dincolo vremea potrivnică și de renovarea muzeului, invităm toți curioșii să binevoiească a veni și vizita minunățiiile pe care le ascunde țara Hațegului, una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania, care stă mărturie și astăzi despre trecutul nostru.

Itinerariu

Galerie foto

(pentru mai multe fotografii vizitați galeria foto):

Alte file din Jurnalul de Călătorie


0 comentarii