transilpedia

Tara Motilor

Email Imprimare
( 5 Votes )

Localizare

Ţara Moţilor - sau Ţara de Piatră, aşa cum mai este aceasta cunoascută - se află în Munţii Apuseni. Situată pe bazinul superior al râurilor Arieş şi Crişul Alb, Ţara Moţilor cuprinde porţiuni geografice din cinci judeţe: Arad, Alba, Bihor, Timişoara şi Cluj.

“sub notiunea de mot intra toti locuitorii satelor incepand de la marginea Clujului, dar mai presus de la Gilau, spre sud pana la Baia de Ccris si Brad, precum si cei care populeaza satele de la Presaca, langa Zlatna, spre apus, Abrud, Campeni si pana dincolo de Vidra de Sus si inspre Halmagiu si Muntii Bihariei, adica pana la Beius.”

Istorie

Despre originile Moţilor - sau Ţopilor, aşa cum erau denumiţi în trecut - există mai multe teorii. Dintre acestea, cea larg acceptată susţine că moţii sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi ai coloniilor romane, aduse de împăratul Traian în urma ocupărei Daciei în anul 105, pentru a lucra în minele de aur din zonă. Pentru a susţine acest lucru, în cartea sa, Moţii, calvarul unui popor eroic dar neîndreptăţit. Studiu istoric–politic, Ion Rusu Abrudeanu susţinea că “Numirea de Moţi vine dela chica antică, moţul de păr, pe care îl purtau bărbaţii şi care era un obiceiu dac, uzitat până în a doua jumătate a secolului trecut în ţara Moţilor. Personal am văzut în copilăria mea, acum 50 de ani, încă destui Moţi bătrâni cu părul adunat în chică, de obiceiu în partea dreaptă a capului, lângă ureche.”

Denumirea de ţopi provine de la teritoriul pe care aceştia îl locuiau - dintre Mureş şi muntele Bihariei - şi care se numea Terra Tzopus. De altfel, denumirea de Ţopi o întâlnim şi în descrierea Ardealului, făcută de împăratul bizantin Constantin Porfirogenitul (anul 912-959), care în veacul X le zicea Tzopon.

În fruntea acestor teritorii se afla un voievod roman, care îşi avea la Abrud, unde şi azi se află o biserică veche din timpurile acelea.  Abrudul este o denumire de origine pur dacică, de la cuvântul Abruttus, care derivă, la rândul său, din cuvântul dacic abrudiom, însemnând aur. De altfel, atât denumirea veche a Zlatnei (Ampelum), cât şi cea a Roşiei Montane (Alburnus Maior), sunt tot cuvinte de origine dacică.

Atractii turistice

Peştera Scărişoara 

Se află pe teritoriul comunei Gârda de Sus, în judeţul Alba, face parte din sistemul carstic Gheţar - Ocoale - Dobreşti şi adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România.

Peştera Urşilor

Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni, ea aflându-se în judeţul Bihor, în imediata apropiere a localităţii Chişcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. În interiorul acesteia s-a găsit o cantitatea impresionantă de urme şi fosile ale ursului de cavernă - Ursus spelaeus - care a dispărut acum 15.000 de ani.

Peştera “Poarta lui Ionele”

Este situată pe teritoriul Comunei comunei Gârda de Sus, judeţul Alba, în Munţii Bihorului.

Peştera “Focul Viu”

Este una dintre peşterile aflate în Munţii Bihorului. Este dispusă pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri si adăposteşte în mijloc un impresionant gheţar. Gheţarul este al treilea ca mărime, după cel de la Scărişoara şi Borţig.

Dealul cu Melci

Cheile Turzii

Cheile Vălişoarei

Cheile Gălzii

Cheile Ampoiţei

Cheile Ordăncuşii

Avram Iancu

Arieşeni

Vidra

Târgul de fete de pe Muntele Găina

Bucataria traditionala

Geografie

Cand ne gandim la Tara Motilor ne gandim, desigur, si la Muntii Apuseni, casa motilor. Delimitati la nord de Podisul Somesan, la est de Podisul Transilvaniei, la sud de culoarul Muresului iar la vest de Campia de Vest, sunt de formati din sisturi cristaline, granite, calcare şi tufuri vulcanice. Nu sunt foarte inalti, cel mai inalt varf - Curcubata Mare(Muntii Bihor) - atingand de abia 1849 m dar contin bogate zacaminte de minereuri auro-argentifere, bauxita si carbuni. Sunt acoperiti de paduri de foioase si conifere, fiind in acelasi timp o importanta zona turistica, pe teritoriul lor  gasinduse numeroare cabane, pesteri, chei, defilee si statiuni balneoclimaterice.

Satul

Oamenii

Oamenii din partea locului se ocupă, în principal, cu prelucrarea lemnului şi cu mineritul. Aceştia practică şi agricultura montană (de coastă şi în terase), păstoritul şi pădurăritul.

Satul

Satele din Ţara Moţilor sunt, în general, aşezări de tip risipit, Muntii Apuseni fiind împânziţi de case la înălţimi relativ mari. În satele zonei se întâlneşte o mare bogăţie de elemente străvechi, specifice civilizaţiei şi culturii poporului român, cum sunt, de pildă, şura poligonală, colna şi alte acareturi gospodăreşti caracteristice Ţării Moţilor, arhitectura populară, gospodării şi case tradiţionale, precum şi un valoros patrimoniu de piese etnografice şi de artă populară.

Casa tradiţională

În ţinutul Munţilor Apuseni, în vechime (până în sec. XVIII-lea), casele erau construite, aproape în totalitate, din trunchiuri rotunde şi groase de lemn, dispuse în cununi orizontale. Casele aveau, de regulă, curtea închisă şi întărită şi o şură poligonală. Farmecul aparte al acestora era dat de proportia de 1/3 între înălţimea pereţilor şi cea a acoperisului. Casele tradiţionale erau ridicate, de cele mai multe ori, pe socluri înalte de piatră, prispa suspendată fiind mărginită de staâpi uniţi prin arcade de lemn.

Obiceiuri si traditii

Târgurile din Ţara Moţilor

Românii din Ţara Moţilor aveau obiceiul de a ţine bâlciuri sau târguri anuale pe vârfurile munţilor, precum: Târgul de fete de pe Muntele Găina, Târgul sărutului din comuna Hălmagiu, târgul de la Călineasa, de la Biharia sau Lespezi. Târgul de fete are loc în prima duminică ce urmează sărbatoarei Sf. Petru, târgul sărutului se ţinea la sărbătoarea Sf. Toader iar Târgul de la Călineasa, în ziua de Sf. Petru. Din pacate, târgurile de pe munţii Bihariei şi Lespezi au fost părăsite.

Obiceiuri de Paşte

În ţara Moţilor, în noaptea de Paşte, toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde trebuie să fie păzită de către feciorii din sat. Dacă nu reuşesc să o păstreze în siguranţă şi este furată, paznicii care au dat greş vor oferi, a doua zi, o masă bogată. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, vor fi gazdele ospăţului.

Spiritualitate

Multimedia

Dacii liberi din Tara Motilor

Tara Motilor

Dumitru Farcasu - Suita din Tara Motilor

Bibliografie

http://www.taramotilor.ro/cap15.html

Ion Rusu Abrudeanu, Moţii, calvarul unui popor eroic dar neîndreptăţit. Studiu istoric – politic, Cartea Romaneasca, Bucureşti, 1928.

 

Alte zone etnografice

Tara Barsei | Tara Fagarasului | Tara Hategului | Tara Nasaudului | Tara Zarandului | Tinutul Padurenilor | Tinutul Secuiesc

 


Comentarii  

 
0 #1 Dorin 18-01-2011 19:01
De unde ați scos cuvîntul ăsta "abrudiom" că eu n-am citit nicăieri despre el..și credeți-mi cînd spun că sînt un avid cititor.
Știu de exemplu că Duridanov traduce toponimul tracic Bredai din munții Balcani drept "loc îngust, pas montan"însă pe limbă noastră ar fi ..Posada.
Poate ar fi cazul să reconsiderați un pic etimologia aia.
PS:altă posibilitate ar fi "apă roșie", adică despărțit Ab-rudus(Abruttus pentru latini,deși d și t se substituie uneori)AB și AP sînt consemnate de tracologici drept variante pentru apă(curgătoare) și rudius înseamnă roșu ca și-n Rodopes.
Mai logic pare fortăreață,posa dă,loc strîmt de trecere ..ce a dat în română brudină(bac,tax ă de pod)
Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Zone etnografice > Tara Motilor