transilpedia

Gheorghe Nicula

Email Imprimare
( 3 Votes )

În mormântul din curtea bisericii ortodoxe din Huedin se găsesc înfrăţiţi în moarte Aurel Munteanu şi Gheorghe Nicula. Au trecut 55 de ani de la tragicul lor sfârşit, dar nu ştim să se fi ostenit cineva să-i dedice cel puţin o pagină, celui de-al doilea. A fost doar amintit, atunci când s-a vorbit de evenimentele din 10 septembrie 1940. Pentru generaţiile de azi şi mâine prezentăm câteva rânduri referitoare la scurta lui viaţă.

Gheorghe Nicula
Gheorghe Nicula
Gheorghe Nicula

S-a născut în 10 martie 1901 în localitatea Valea Drăganului, din părinţii Gligor şi Ileana Nicula, ţărani, descendenţi ai familiei de moţi "Nicola", aşezaţi aici după înfrângerea răscoalei lui Horea (şi el din familia Nicoleştilor). Ileana Nicula a avut patru copii, doi s-au stabilit la Turda, fiica Florica, prin căsătorie s-a mutat în localitatea Căţelu Român, din plasa Crasna. Prin anul 1919 Gheorghe a moştenit şi partea de avere care fusese dată surorii, aşa cum rezultă dintr-o "Declaraţiune", alcătuită şi semnată în calitate de martor, de preotul de atunci din Valea Drăganului, nimeni altul decât Aurel Munteanu.

La data de 18 august 1920, Gheorghe Nicula s-a căsătorit cu Elena Puriş din Fildu de Mijloc (de la nr. casei 43), unde şi-a stabilit domiciliul tânăra pereche, lucru ce se poate constata din Registrul stării civile, în care înregistrează în 1921 pe primul lor fiu - Ioan şi apoi pe Traian şi pe Teodor (în prezent toţi decedaţi).

Ca să-şi consolideze gospodăria din Fildu, în 1925, Gheorghe şi-a vândut casa, partea de păşune şi pădure din Valea Drăganului, unui neam al său - "Nicula Teodor al lui Vasilie". La sfârşitul anului a hotărât să se angajaze în poliţie, primăria din Fildu eliberându-i în acest scop un "Atestat de moralitate", prin care "oficios adevereşte că... are o purtare morală ireproşabilă şi pedepsit n-a fost".

Şi-a început activitatea ca gardian public la Zalău, iar în 1931a fost detaşat la Huedin. Apoi, aşa cum rezultă din câteva acte păstrate de nepotul său Ioan Nicula, a lucrat câtva timp la Turda, la Cluj şi din nou la Huedin, unde din 1935 locuia pe strada General Moşoiu.

Octogenarii de azi, care l-au conoscut din perioada 1935-19409, ni-l descriu ca "cel ma de treabă poliţai", ori că "era pita lui Dumnezeu, de aceea nu s-a retras dincolo de graniţă, la Călata, deoarece n-a făcut rău la nimeni".

În ziua de 10 septembrie 1940, fiind zi de târg, a fost văzut îmbrăcat civil în târgul de vite. De acolo l-au luat cu forţa un grup de unguri şi l-au dus pe strada mare, unde, în curtea lui Veres I. Csisar, au început să-l bată. Mai întâi au dat în el Kudor St. Hanzi şi Kovacs Fr. Csucsi. De acolo a fost târât în curtea casei ţăranului Ioan-Negru Ghiuţa, unde zăcea întins la pământ, dezbrăcat şi plin de sânge, protopopul Aurel Munteanu.

Acolo maltratările au continuat, până când ucigaşii şi-au dat seama că nici Gheorghe Nicula nu mai are mult de trăit. A fost scos în stradă şi aruncat şi el în căruţă, alături de Aurel Munteanu şi de aci înainte tristul destin i-a înfrăţit pentru totdeauna. Pe drum, în spre locul numit "Acăţi", a fost chinuit. Ultimul care l-a lovit cu bâta şi i-a smuls cizmele a fost Kovacs Andrei. Apoi a fost şi el aruncat în acea surpătură de teren.
După mai multe luni, când în urma protestelor vehemente pe cale diplomatică, statul horthyst a fost nevoit să deschidă proces asasinilor, acolo la proces, s-a încercat să se motiveze maltratarea lui nicula, spunându-se că plutonierul "vindea mulţimii dintr-un sac şi la preţ majorat, tutun care ar fi fost confiscat de la comercianţii unguri". Dar în alt loc, în documentele procesului am găsit şi altfel de expresii, ca aceasta : "nu s-a putut lămuri împrejurarea cum s-a început şi care a fost cauza imediată a maltratării celor două victime".

Cu toate opreliştile, forţa de rezistenţă a românilor, înrădăcinată de milenii în vatra lor, călită de vitregiile istoriei s-a dovedit a fi mai puternică.

Extras din cartea "Protopopul Aurel Munteanu - Erou şi martir al neamului",
scrisă de Nicolae Şteiu şi apărută la editura Craiul Munţilor, la Cluj-Napoca, în 1998.

 

Alte personalitati ale Transilvaniei

Andrei Șaguna | Arsenie Boca | Aurel Munteanu | Avram Iancu | George Barițiu | Gheorghe Lazăr | Gheorghe Șincai | Heltai Gáspár | Horea | Iancu de Hunedoara | Iuliu Hossu | Matia Corvin | Petru Maior | Pintea | Samuel von Brukenthal | Vlad Tepes

 


Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Personalitati transilvanene > Gheorghe Nicula