transilpedia

Rusaliile - Origini şi tradiţii

Email Imprimare
( 11 Votes )

Puţină lume ştie că originile Rusaliilor vin de la o străveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, sărbătoarea se numea Rosalia – adică Sărbătoarea Trandafirilor – şi era o zi închinată cultului morţilor. În această zi, romanii aduceau ofrande pentru sufletele celor morţi. Se presupune că geto-dacii au preluat această sărbătoare, dar au modificat-o în funcţie de credinţele proprii (impregnând-o cu influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone).

Despre originea cuvântului Rusalii, există mai multe variante: unii susţin că numele popular al Rusaliilor vine din tracicul Ursolia care ar putea fi tradus prin ale Soarelui/insoritele; alţii afirmă că derivă indirect din lat. Rosalia, prin termenul din gr. medie ρουσάλια şi sl. Rusalija.

În tradiţia ortodoxă, Rusaliile sunt o importantă sărbătoare creştină, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. Datorită faptului că se prăznuieşte la 50 de zile după Paşti, această sărbătoare creştină mai poartă şi denumirea de Cinzecime. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Semnificația Rusaliilor creștine mai cuprinde şi următoarele aspecte:  încununarea Paștelui lui Christos, adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor, deschiderea Bisericii către toate popoarele şi începutul misiunii acesteia.

Sărbătoarea Rusaliilor, aşa cum este ea cunoscută de către români, are însă şi un puternic caracter precreştin. Acest caracter se regăseşte şi în mitologia românească care vorbeşte despre Rusalce/Rusalii, făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare. După unii, Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere, după alţii fiicele lui Rusalim Împarat, dar variantele privind identitatea acestor făpturi sunt mult mai numeroase. În folclorul românesc, Rusaliile mai sunt numite şi Dânsele (se remarcă aici teama de numire directă), Ielele, Frumoasele, Paraidele, Sfintele, Soimanele, Zânele, Fetele Codrilor, Izmele Peşterilor şi pădurilor, Fetele lui Rusalin Împărat. Dar, spre deosebire de iele şi celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, cu precădere în Săptămâna Rusaliilor şi dansează noaptea, aşezate în cerc.  Dacă sunt zărite de un muritor - sau dacă, din greşeala, cineva calcă pe locul pe care au dansat - acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii" sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa doar prin descântec de Rusalii, prin citirea de cărţi sfinte, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant. Rusaliile/Rusalcele umblă în cete formate din numere fără soţ. Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Se spune, de asemenea, că pe unde acestea dansează, pământul rămâne ars şi bătătorit, iar iarba se înegreşte şi încetează să mai crească. Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Călusarilor, despre care se spune că este remediul pentru vindecarea persoanei care a privit Dansul Ielelor şi şi-a pierdut minţile.

Pentru a întări faptul că sărbătoarea Rusaliilor a fost preluată din mitologia romană, în Săptămâna Rusaliilor au loc mai multe ritualuri care fac referire la cultul morţilor. Astfel, Moşii de vară, ţinuţi în sâmbăta de dinaintea duminicii Rusaliilor sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor pentru poporul român. Strămoşii noştri credeau că sufletele mortilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor.

Pentru a apăra gospodaria de invazia acestor spirite, în sâmbata Rusaliilor oamenii obişnuiesc să îşi împodobească porţile cu ramuri verzi de tei - plantă considerată a avea proprietăţi apotropaice –, să poarte la brâu sau în sân pelin sau fire de usturoi şi să facă pomeni pentru sufletul celor morţi. Cu această ocazie, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, strachini, împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. După unii oameni, crenguţele de tei atârnate la porţi ar avea însă încărcătură creştină, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfinţii Apostoli.

În aceste zile, la porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului. În timpul ceremoniei, preotul parcurge întreg cimitirul, mormânt cu mormânt, pentru a sfinţi fiecare loc de veci. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

În zona Transilvaniei şi a Moldovei creştinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în zona Munteniei şi a Olteniei 7 zile, iar în zona Banatului, timp de 8 zile. Vă prezentăm, mai jos, o selecţie a principalelor obiceiuri care au loc în Săptămăna Rusaliilor (săptămâna după Rusalii):

  1. Ziua de luni, după duminica Rusaliilor – denumită popular şi Sf. Treime (Troiţa) sau Zilele Căluşului - se ţine în cinstea morţilor, crezându-se că au ostenit pe drumuri şi că au făcut beşici în talpă. În această zi, copiii sunt spălaţi pe picioare, după care sunt unşi cu unt alb pe tălpile picioarelor, ca să nu-i mai doară picioarele pe moşii aceia. După aceea, copiii sunt trecuţi cu picioarele peste lână şi frunze de tei, ca să fie drumul moale pe unde vor merge moşii. Tot în această zi, are loc şi obiceiurile: “moşii de cireşe” şi “luatul din căluş”, când căluşarii se duc la casa bolnavului, şi, prin dansul lor ritualic, ajută la vindecare acestuia.
  2. Marţi, a treia zi de Rusalii – denumită popular şi Marţi după Ispas, Marţea Mânioasă sau Tretunul - se spune că oamenii trebuie să ajungă acasă înaintea cirezilor de vaci, deoarece vacile vin la amiază cu Rusaliile/ielele în coarne şi, dacă s-ar întâlni cu un om pe câmp, atunci acesta este în mare pericol. Tot marţi se face şi “ghermanul” (cel ce poartă ploile cu piatră; are putere asupra grindinei şi asupra viermilor, omizilor care strică pomii).
  3. Miercurea de după Rusalii este numită popular şi Bălţatele. Bălţatele se ţin în Săptămâna Rusaliilor, miercuri până la amiază, respectiv vineri după amiază, pentru ca oamenii să fie protejaţi de iele.
  4. În ziua următoare (Joia Necurată, Joia Iepelor, Joia Mânioasă, Buciumul Rusaliilor sau Bulcile) se spune că Rusaliile/ielele îşi buciumă sau îşi trâmbiţează sfârşitul isprăvilor lor.
  5. Ziua de vineri continuă cu Bălţatele, când se ţine pentru tunete (trăsnete), grindină şi vifore.
  6. Urmează Sâmbăta (Sâmbăta Pietrii, Rusitorii sau Rusitoarele); Ziua Rusitoarelor cade după 7 zile de la duminica Rusaliilor şi marchează încheierea sărbătorii Rusaliilor. Se spune că în această zi are loc reînturnarea morţilor familiei de acasă la mormânt, motiv pentru care se dă de pomană pentru sufletul morţilor înainte de răsăritul soarelui. Tot acum are loc şi “slobozirea apei morţilor”.
  7. Săptămâna se încheie cu Duminica tuturor sfinţilor, zi în care oamenii se roagă pentru apărarea de cele rele.

Un alt obicei legat de Rusalii şi care se practică doar într-o zonă restrânsă din Transilvania (la Figa, Nimigea şi Căianu Mic), este „înstruţatul boului". În această zi, tinerii împodobiţi cu frunze de cireş împăunează un bou cu flori, apoi îl plimbă pe uliţe. Oamenii aruncă apă în faţa lui pentru a avea o recoltă bogată. Boul este considerat un semn la bogăţiei şi al puterii de viaţă şi este purtat prin sat de băieţii neînsuraţi, ca dovadă a bărbăţiei lor.

Bibliografie

  • www.crestinortodox.ro
  • Ce ritualuri au românii de Rusalii, apărut în Romania Liberă, la data de: 23 Mai 2010
  • Rusaliile - Făpturi fantastice şi ritualuri de exorcizare la români, de Livia Rosca, apărut în http://www.agonia.ro în 2004.
  • Olteanu, Antoaneta, CALENDARELE POPORULUI ROMÂN, Ed. Paideia, 2001
  • http://www.sfintele-pasti.com/?s=rusalii

 

Alte obiceiuri si traditii din Transilvania

Jocul căluşarilor în Transilvania | Obiceiuri strămoşeşti: Nedeile | Târgul de fete de pe muntele Găina - obiceiuri

 


Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Obiceiuri si traditii > Rusaliile - Origini şi tradiţii