Puţină lume ştie că, în afara Târgului de fete de pe Muntele Găina, moţii mai sărbătoreau şi Târgului sărutatului. Acest  târg mai puţin obişnuit avea loc  în Hălmagiu – comună românească pe valea Crişului alb, la poalele muntelui Găina şi se ţinea, în fiecare an, în ziua de Sf. Toader. Târgul sărutatului se mai numeşte şi târgul nevestelor prin faptul că în acea zi toate nevestele tinere din comunele învecinate vin la Hălmagiu, unde sărută pe rudenii, cunoscuţi şi chiar pe străini, dacă li se spune că sunt oameni de frunte şi de omenie şi când nevasta e sigură că nu va fi refuzată. 

„Dacă în ziua de Sân Toader e timp frumos bulciul de la Halmagiu geme de neveste tinere, care, fiind fecioare, s-au maritat in timpul fruptului. La acest târg merg nevestele nouă din comunele termure, Ociu, Ocisor, Poienari, Tuhesti, Banesti, Halmagel etc şi la care se asociază şi nevestele nouă din Halmagiu. Trebuie să însemnăm că numai nevestele care au fost fete mari merg la targ, iar nu şi vaduvele căsătorite din nou. Nevestele care au soacre pleacă împreună, iar de n-au se însoţesc câte două şi câte trei, foarte frumos gătite şi cu cununele de mirese pe cap. De multe ori le duc socrii sau chiar bărbaţii lor cu carul sau cu căruţele până la Halmagiu, unde nu se preumblă de loc singure prin târg. Ajungând nevestele la Halmagiu, târgul are o înfăţisare interesantă. Voia bună, râsul şi gluma e caracteristica acestui târg. Des de dimineaţă, nevestele încep a umbla prin târg insotţte de soacre sau câte două şi câte trei, cari intâlnind cosangeni şi cunoscuţi, sau văzându-i din depărtare, aleargă la ei şi îi sarută; iar aceştia le cinstesc cu bani, începând de la creiţari şi până la florini. Cu străinii sunt în mare reservă, căci a rămânea nesărutată e cea mai mare ocară. Numai când nevasta e pozitiv informată ca nu va fi refuzată, săruta şi pe străin. Sărutatul se întamplă pe strade, prin birturi şi prin case pe la cunoscuţi. După sărutat nevasta primind cinstea, ea multumeşte închinând din ulcior. A nu bea înseamna a batjocori nevasta şi pe ai săi. A fi sărutat de o nevastă în Hălmagiu la Sân Toader însemnează a fi un om de frunte şi de omenie.” (Teofil Frincu si George Candrea, Romanii din Muntii Apuseni, Bucuresti: Tipografia Moderna, 1888, p. 54-55).

Despre această sărbătoare a scris şi Ion Rusu Abrudeanu, în cartea sa, Moţii, calvarul unui popor eroic dar neîndreptăţit. Studiu istoric – politic, astfel: “De dimineaţă, nevestele tinere din 50-60 de sate, foarte frumos gătite şi cu cununile de mireasă pe cap, în grup de câte două-trei, însoţite de soacrele lor, încep a umbla prin târg şi cum întâlnesc rudenii şi cunoscuţi, aleargă la ei şi îi sărută, iar aceştia le cinstesc cu bani, fiecare după cum poate şi îl trage inima. Cu străinii sunt în mare rezervă, căci a rămânea nesărutată este cea mai mare ocară. Când însă nevestele sunt informate că nu vor fi refuzate, atunci ele sărută şi pe străin. După sărutat, nevasta primind cinstea, ea mulţumeste închinând dintr-un ulcior cu vin. A nu bea, înseamnă a batjocori nevasta şi pe ai săi. Lucruri imorale şi certuri nu se nasc niciodată. Moralitatea şi ordinea o păstrează însuşi publicul, care controlează păstrarea bunelor moravuri. În privinţa originei acestui târg nu se ştie nimic precis. Oamenii s-au pomenit cu această datină şi o menţin din generaţie în generaţie. Tradiţia spune că târgul de sărutat din Hălmagiu datează de pe vremea năvălirei Turcilor, cari, străbătând până pe valea Crişului alb, ar fi răpit o mulţime de femei crişene, dintre cari unele, scăpând din robie şi întorcându-se acasă, au sărutat pe toţi cunoscuţii pe cari i-au întâlnit, iar aceştia le-au cinstit pentru vrednicia şi dragostea lor faţă de limba şi vatra strămoşească.”

Bibliografie

• Teofil Frincu si George Candrea, Romanii din Muntii Apuseni (motii), Bucuresti: Tipografia Moderna, 1888, p. 54-55
• Ion Rusu Abrudeanu, Moţii, calvarul unui popor eroic dar neîndreptăţit. Studiu istoric – politic, Cartea Romaneasca, Bucureşti, 1928.

 

Alte lucruri inedite din Transilvania

• Peştera Bolii
• Masoneria în Transilvania
• Dinozaurii din Insula Haţegului
• Dealul cu melci
• Clujul subteran
• Picturile rupestre din Pestera Coliboaia
• Şepcile Roşii
• Armindeni
• Târgul Sărutatului de la Hălmagiu
• Picturile rupestre de la Cuciulat

 

---