Secretul lui Vlad Tepes – iubirea din Corona

Secretul lui Vlad Tepes – iubirea din Corona

Comments 0 Comment

Recent, o cronica transilvana din secolul XVIII a dezvaluit mai multe aspecte legate de iubirea ce-a purtat-o Vlad Tepes Katharinei, o sasoaica frumoasa care locuia în casa care astazi se afla la adresa Poarta Schei nr. 14. Se pare ca documentul transilvanean scoate la lumina o „taina de suflet“ a principelui cunoscut mai mult pentru cruzimea sa, decît pentru romantism: dragostea pentru o sasoaica din Schei, legatura care a dus si la pierirea sa ca domnitor.

Povestea începe asa …

În anul 1455, lui Vlad Tepes i se încredinteaza apararea flancului sudic transilvan de navalirile otomane. În acelasi an, spre sfîrsit, se arata în „Cronica transilvana“, Printul Vlad Tepes, guvernator militar si Duce de Fagaras si Amlas a început în Corona (Brasovul de astazi)o idila cu una dintre cele mai frumoase fecioare ale cetatii, la mîna careia aspirau deja trei pretendenti bine vazuti în Patriciatul Sasesc.

Fermecatoarea sasoaica se numea Katharina, avea 17 ani si era fata tesatorului Thomas Siegel. Katharina s-a nascut, conform documentelor gasite de Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438. Tatal ei, Thomas Siegel, era zunftmeister (staroste) al breslei tesatorilor din Seilergrasse – Ulita Funarilor, astazi Str. Castelului din Brasov – , iar mama ei, Susanna, nascuta Fronius, provenea dintr-o familie din patura mijlocie a cetatii. Cand Katharina era inca o copila, casa tatalui sau a fost mistuita de un incendiu. Ramasi saraci, parintii sai au trimis-o, in 1450, la Manastirea Franciscanelor din Mahlersdorf. A stat acolo 5 ani, dar frumusetea ei a fost observata si s-a dus vestea ca e «fara pereche» în cetatea Brasovului: isi purta parul blond dupa obiceiul sasesc, in lungi cozi impletite, iar ochii sai albastri si talia zvelta au fermecat multi barbati din cetate, dar si pe altii, veniti din Transilvania, din Tara Barsei ori din Flandra.  Dupa cinci ani, vazand ca era curtata de multi pretendenti, parintii s-au vazut nevoiti sa o scoata pe Katharina din manastire. Avea 17 ani.

Se spune ca Vlad Dracula îl cunostea pe tatal Katharinei, batrînul Thomas Siegel, înca din 1438, cînd fusese luat rob la turci, iar tatal sau, Vlad voievodul, insistase pe lînga bey sa-l elibereze. Sarac, bolnav si ramas fara casa, fostul staroste al tesatorilor locuia acum împreuna cu familia sa la rudele sotiei, Susanna, nascuta Fronius, în asa-numitul imobil „Tartler“. Ca o paranteza, casa exista si astazi si se afla pe strada Poarta Schei nr. 14.

Întîlnirea cu Vlad Dracula si Katharina a avut loc într-o dimineata geroasa de decembrie. Asa cum era obiceiul în cetate, la acea vreme, fiecare familie trebuia sa asigure prin rotatie si hrana soldatilor si aparatorilor bastionului breslei de care apartinea. În acea dimineata era rîndul familiei batrînului Siegel. Katharina se chinuia sa traga la deal o sanie mare si încarcata cu vîrf, la care împingeau si verisoarele ei.

„Cînd a vazut-o sus la Bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofiterii sai, a sarit s-o ajute, spre uimirea tuturor. Desi era speriata din cauza grozaviilor pe care le auzise despre celebrul principe, fata a fost impresionata de gestul sau… Adevarul a fost ca Vlad – la vederea frumoasei tinere cu ochii ei mari si albastri si cozile aurii, foarte lungi si bogate, a fost lovit de o dragoste atît de napraznica încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiatii sai care îl avertizau despre implicatiile si pericolele la care se expune prin aceasta legatura. Se pare ca, tot din acel moment, a uitat si de toate celelalte aventuri pe care le întretinea în cetatea Coronei“, printre care Ursulla (din Schassburg / Sighisoara), Erika (din Bistrita) si Lize (din Hermannstad / Sibiu), povesteste o fosta profesoara de istorie Bertha Diana Krauser, cea care a pus cap la cap toate detaliile cronicii transilvanene. Se pare ca idila lui Vlad cu Katharina a creat mare nemultumire în rîndul patriciatului sasesc, mai ales ca familiile care si-ar fi dorit-o drept nora pe frumoasa Katharina erau dintre cele mai importante în comunitatea breslelor sasesti.

In ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras in teapa un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i banuia de multe intrigi. In timpul carnajului, la urechile lui Tepes a ajuns o veste care l-a infuriat cumplit: nevestele negustorilor atacasera familia Siegel, o batusera pe Katharina, care astepta al doilea copil, si o pusesera la Stalpul Infamiei (in actuala Piata a Sfatului din Brasov) si-i taiasera cozile cu care se mandrea atat de mult. Atunci, Tepes a amenintat ca da foc intregii cetati daca i se va mai face vreun rau Katharinei si familiei sale. Ca s-o scape pe femeia iubita, i-a eliberat pe ceilalti negustori sasi ce urmau a fi omorati. Legenda spune ca Tepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cositele Katharinei. O pastra pe o pernuta, intr-un dulap. Intr-o zi, a surprins-o pe sotia sa ca umbla in dulap, s-a suparat foc si a batut-o.

In vara lui 1460, Vlad Tepes coresponda intens cu noul Suveran Pontif, Papa Pius II, catre care a adresat, pentru a doua oara, rugamintea de acordare a unei scrisori de indulgenta pentru a i se anula casatoria cu prima sotie (Anastasia Holszanska, nepoata Sofiei a Poloniei). Vroia sa o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu ii permiteau. Legende locale relateaza ca, in 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in raul ce inconjura cetatea. Ramas astfel vaduv, Vlad a avut chiar de gînd sa o ia de nevasta pe frumoasa Cetatii, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) si Christian (n. 1461). Dar nu si-a mai dus planul la bun sfîrsit, din cauza complotului caruia i-a cazut victima si care s-a finalizat cu arestarea si întemnitarea sa de catre regele Ungariei, Mathias Corvin, de unde va fi eliberat cu conditia sa o ia in casatorie pe matusa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Astfel, Tepes a ratat oficializarea relatiei cu Katharina. Insa a mai avut cu aceasta inca doi copii – Hanna (n. 1463) si Sigismund (n. 1468).

Katharina insa i-a ramas aproape lui Vlad Tepes chiar si dupa caderea acestuia de pe tron, in 1462, iar Tepes s-a ingrijit de toti descendentii sai, asa cum atesta cartile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo(Ladislau) sau Siegel (numele de fata al Katharinei). Asasinarea voievodului, in decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capat celei de-a doua domnii si dragostei dintre el si Katharina. Istoricul Krauser presupune ca frumoasa Cetatii Coronei, care acum avea 39 de ani, s-ar fi intors la manastire. Din cei 22 de ani de iubire, a ramas casa din Strada Poarta Schei nr. 14, unde astazi functioneaza o gradinita.

Bibliografie

Articolul „Iubirea lui Vlad Dracula din Brasov” de Bianca Poanca Popa, publicat în Monitorul Expres din 14.04.2004.

Articolul „Marea iubire a unui sangeros voievod”, de Tatiana Dabija, publicat [n Jurnalul National din 7.06.2004.

Alte lucruri inedite din Transilvania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *