transilpedia

Legende si mituri

Inca din cele mai vechi timpuri ardelenii si nu numai ei au incercat sa-si explice diferite fenomene naturale sau sa se mandreasca cu vitejii lor. Astfel au luat nastere legendele, care sunt istorioare in doua lumi, cea fantastica creeata de povestitor si cea reala - obiectul legendei. Aceste legende si mituri au fost transmise din generatie in generatie prin viu grai si asa au ajuns si la noi ...

Babele

Email Imprimare
( 1 Vote )

Dochia este o figura arhiprezenta in legendele populare romanesti. In unele locuri se crede ca ea ar fi fost in fapt fata regelui Decebalsi a fugit in padure si s-a facut pastorita de teama sa nu fie prinsa de romani.

Cea mai cunoscuta dintre legendele babei Dochia este desigur legenda Babelor, de aici zilele Dochiei de la inceputul lunii martie cand, dupa ultima zi a babei, oamenii obisnuiau sa curete curtea, sa o puna la rand iar dupa aceea faceau un foc marepeste care sareau pentru a fi feriti de orice rau.





Se povesteste ca era odata o fata asa de frumoasa ca la Soare te puteai uita dar la dansa ba. Dochia, caci asa se numea fata noastra, era fata unui imparat vestit si era petita de toti fiii de crai de pe lumea asta dar ei niciunul nu ii placea.

Trece asa ceva vreme pana cand unul dintre craii ce si-au trimis feciorii le petit se suparaasa tare ca feciurul sau a fost refuzat ca porneste razboi impotriva imparatului nostru, tatal Dochiei.Dupa ce il bate pe imparat impresoara castelul in care se afla fata imparatului cu gandul de a o fura.

La auzul acestei grozavii Dochia se roaga de o vrajitoare batrana sa o prefaca intr-o baba zbarcita si urata. Zis si facut,vrajitoarea ii indeplineste dorinta si Dochia scapa din mainile craiului furios. Dar nu mai era cale de intoarcere, vraja nu se putea desface.

Neavand ce face "baba" Dochia imbraca noua cojoace, ca dee era iarna, si porneste cu oile in munti.A stat Dochia asapana primavara cand da sa incolteasca iarba. Se facea tot mai cald asa ca baba Dochia isi leapada zi dupa zi cate un cojoc pana la ultiumul. Dar numaidecat il leapada pe ultimul ca se si porneste un viscol cum nu s-a mai pomenit si baba Dochia se prefaceintr-o stana de piatra si asa a ramas pana in ziua de azi ...





 

Alte legende din Transilvania

Corvin si corbul | Dracula | Globul de aur din Sighisoara | Lacul vrăjitoarelor | Legenda Lacului Bâlea | Legenda Martisorului | Legenda Sibiului | Matia Corvin si primarul din Cluj | Muresul si Oltul | Pietrele lui Solomon | Pintea Viteazul | Podul Minciunilor | Târgul de fete de pe muntele Gaina | Turnul Impacarii

 


Ultima actualizare în Marţi, 19 Octombrie 2010 14:17

Lacul vrăjitoarelor

Email Imprimare
( 1 Vote )

Langa poarta Brasovului, aflata la capatul strazii Portii (azi, strada Republicii) se afla mai demult un lac, caruia oamenii vremii ii spuneau Lacul vrăjitoarelor. Denumirea acestui lac este legata de un obicei medieval, din partea locului.

La inceputul secolului al XIX-lea, lacul a fost secat, iar aum pe locul acela, trece bulevardul Eroilor.





Se povesteste ca, in Evului Mediu, femeile care erau acuzate de vrajitorie erau supuse ordaliilor: o judecata (socotita divina) prin care li se legau greutati mari de picioare si erau aruncate in lac. Oamenii aveau credinta ca daca femeile ar fi fost vrajitoare, atunci Satana - in slujba caruia erau - le-ar fi salvat si nu s-ar fi inecat. Astfel, cele care nu se inecau erau declarate vrajitoare si arse pe rug. Cu toate acestea, nu exista vreo dovada ca ar fi existat femei care sa fi supravietuit pentru a fi arse pe rug. In secolul XVI, acest obicei era destul de bine raspandit in Transilvania, fiind cunoscut si sub denumirea de "proba apei".

Se spune de asemenea ca daca tinerele nemaritate vedeau vreo vrajitoare pe lac atunci aveau ghinion tot anul. Iar daca ajungeau prin preajma lacului vrajitoarelor in apropierea miezului noptii atunci erau blestemate si ajungeau fie nebune, fie usuratice. Astfel lacul vrajitoarelor era ocolit pe cat se putea.





 

Alte legende din Transilvania

Babele | Corvin si corbul | Dracula | Globul de aur din Sighisoara | Legenda Lacului Bâlea | Legenda Martisorului | Legenda Sibiului | Matia Corvin si primarul din Cluj | Muresul si Oltul | Pietrele lui Solomon | Pintea Viteazul | Podul Minciunilor | Târgul de fete de pe muntele Gaina | Turnul Impacarii

 


Ultima actualizare în Sâmbătă, 25 August 2012 07:39

Pietrele lui Solomon

Email Imprimare
( 0 Votes )

La iesirea din Scheii Brasovului, in partea de vest a orasului, pot fi vazuti doi munti cu numele de Pietrele lui Solomon. In valea dinrte cei doi munti oamenii merg adesea vara la picnic, bucurandu-se de peisajul spectaculos. Una dintre cele mai cunoscute legende legate de acesti munti este cea a lui regelui maghiar Solomon.





Se povesteste ca era odata un rege maghiar, pe nume Solomon, care a fost alungat de acasa de catre mama sa, pentru ca si-ar fi omorat fratele si ar fi fost blestemat  de aceasta sa moara de indata ce va fi vazut de un om de rand. Greu blestem... Din dorinta de a se salva, Solomon fuge calare si reuseste sa ajunga pana in partile Brasovului fara a fi  vazut de nimeni. Ajuns pe un munte da la marginea Brasovului el vede un cioban care isi paste oile. De frica sa nu fie vazut de acesta si sa moara, trage dintr-odata fraiele calului sa-l intoarca din drum. Dar calul se sperie si cade in prapastie cu tot cu calaret.

Se spune ca in acel moment muntele s-a despicat in doua formand Pietrele lui Solomon pe care le vedem si azi, iar Solomon inainte sa moara si-a asezat coroana de rege la radacinile unui copac, considerandu-se nedemn sa o mai poarte . De atlfel coroana cu radacine o gasiti pe stema Brasovului, iar Solomon a ramas in amintirea brasovenilor prin Pietrele ce-i poarta numele si, mai ales, prin intelepciunea de care a dat dovada chiar daca doar in ultimul moment ...





 

Alte legende din Transilvania

Babele | Corvin si corbul | Dracula | Globul de aur din Sighisoara | Lacul vrăjitoarelor | Legenda Lacului Bâlea | Legenda Martisorului | Legenda Sibiului | Matia Corvin si primarul din Cluj | Muresul si Oltul | Pintea Viteazul | Podul Minciunilor | Târgul de fete de pe muntele Gaina | Turnul Impacarii

 


Ultima actualizare în Marţi, 19 Octombrie 2010 14:20

Legenda Lacului Bâlea

Email Imprimare
( 7 Votes )




Se povesteste ca traia odata la poalele muntilor Fagaras un cioban pe numa Bâlea. Era cel mai mic dintre cei cinci copii al unei femei sarace, ramasa vaduva si poate si de asta era singurul care nu si-a facut un rost. A fost o bucata buna sluga si, cum necum, a ramas neinsurat. Degeaba il batea saraca maica-sa la cap sa se insoare, sa-si faca un rost, el o tinea pe a lui: cea sortita lui o sa-l astepte !

Intr-o zi, pe cand era cu oile la pascut, numai ca se arata un urs. Voinic fiind si mai ales curajos, Balea se repede la el si il alunga.  Se raspandeste vestea de un asa viteaz voinic pana la curtea imparatului. Imparatul afland ca in imparatia sa este un asa voinic l-a chemat numaidecat la palat si i-a propus sa ramana in slujba lui si sa invete manuirea armelor. Zis si facut, ramane Balea la curte si depride asa de bine manuirea armelor, incat imparatul il pune capenie peste ostirea lui.

Asa trece o vreme in care Balea il slujeste cu cinste pe imparat dar intr-o zi i se face dor de casa si de oile lui. Auzind asa ceva, imparatul care nu vroia in ruptul capului sa piarda un asa om, incearca sa-l convinga in fel si chip sa ramana langa el. Uitasem sa va spun ca imparatul avea cinci fete si ele au prins drag de Balea si nu vroiau nici dansele sa plece. Asa ca si-au pus in plan sa-l cucereasca cumva. Cea mai mare a incercat prima.

Balea intorcandu-se acasa primeste intr-o seara vizita unei babe grozav de urate care cauta ierburi medicinale. Milos din fire Balea o invita sa stea la el peste noapte. Inainte de ivirea zorilor, baba isi leapada dintr-o data hainele urate si infatisarea, si i se arata lui Balea in hainele ei adevarate, cusute cu fir de aur. Frumoasa fata nu era alta decat fata cea mare a imparatului. Balea, surprins peste masura de frumoasa faptura, este de acord sa se insoare cu ea si pornesc pregatirile de nunta.

Nu trece mult ca din senin, desi era primavara, se porneste o furtuna nemaiintalnita, un viscol nemaivazut intoarce iarna din drum. Balea, de frica sa nu-si piarda soata, o ia de mana si se adopostesc in munti, insa viscolul ii ia si pe ei si ii arunca in lacul de la poalele muntilor. Aici si-au gasit, din nefericire sfarsitul, dar miscati de soarta lor tragica, oamenii au pus numele acelui lac Bâlea si asa a ramas pana in zilele noastre ...





 

Alte legende din Transilvania

Babele | Corvin si corbul | Dracula | Globul de aur din Sighisoara | Lacul vrăjitoarelor | Legenda Martisorului | Legenda Sibiului | Matia Corvin si primarul din Cluj | Muresul si Oltul | Pietrele lui Solomon | Pintea Viteazul | Podul Minciunilor | Târgul de fete de pe muntele Gaina | Turnul Impacarii

 


Ultima actualizare în Marţi, 19 Octombrie 2010 14:23

Podul Minciunilor

Email Imprimare
( 1 Vote )

Podul Minciunilor (în germană Lügenbrücke), primul pod din fontă din Romania, se gaseste in orasul Sibiu si face legătura dintre Piaţa Mică (în germană Kleiner Ring) şi Piaţa Huet (în germană Huetplaz). A fost turnat în Laubach, în landul Hessa şi montat la Sibiu în anul 1859, înlocuind un pod de lemn:  “trecerea pe sub podul minciunilor este iluminată noaptea de trei lanterne şi păzită de trei santinele”.

sibiu_ieri_2

Despre Podul Monciunilor circula mai multe legende. Din batrani se spune ca daca cineva care s-ar afla pe el ar spune o minciuna acesta s-ar prabusi imediat.





Una dintre aceste legende aste legata de faptul ca in Piata Mica - piata negustorilor - erau facute, evident, foarte multe tocmeli. Ca la orice tocmeala erau si clienti pacaliti. Daca negostirii necinstiti erau prinsi asupra faptului se spune ca erau dusi pe pod si aruncati de pe el pentru a servi dpret pilda pentru viitor. Astfel sibienii erau scapati de negustorii necinstiti.

O alta legenda povesteste ca pe pod isi dadeau intalnire tinerii indragostiti, isi jurau iubire vesnica si isi faceau planuri de casatorie bazate pe neprihanirea fetelor. Cum nu intotdeauna era asa, dupa noaptea nuntii se spune ca barbatii duceau de par femeile necistite pe pod de unde le aruncau in ocara multimii .






Alte legende din Transilvania

Babele | Corvin si corbul | Dracula | Globul de aur din Sighisoara | Lacul vrăjitoarelor | Legenda Lacului Bâlea | Legenda Martisorului | Legenda Sibiului | Matia Corvin si primarul din Cluj | Muresul si Oltul | Pietrele lui Solomon | Pintea Viteazul | Târgul de fete de pe muntele Gaina | Turnul Impacarii

 


Ultima actualizare în Marţi, 19 Octombrie 2010 14:25
Legende si mituri