Fata dalba de-mparat
- Culegător: Miron Blaga
- Auzit de la: Viorel Bila (loc. Remeţi, jud. Bihor, 1977)
Fată dalbă de-mpărat
Dimineaţă s-o sculat
Şi pe cap s-o pieptănat.
Cu cosiţe-n şapte viţe,
Printre ele cărănjele
Şi la mijloc busuioc,
Şi dacă s-o pieptănat
Cofa-n mână şi-o luat,
La fântâna-o alergat,
La fântână-n d’aluncet,
Unde bate vântu-ncet.
Tălni apa ştilburoasă,
Vine-acasă spune-n masă:
– Ale-lele, maica mele,
Ciudă mare ce văzui
Pe părău’ fântânele –
Mândri cai împriporaţi,
Cu pinteni galbeni rănsaţi.
– Ale-lele, fiica mele,
Ludă eşti? Bolundă eşti?
Că aciia-s junuţii tăi,
Vin la mine, cer pe tine,
Şi cer multe cătă tine –
Ceru-şi oi şi ceru-şi boi,
Ceru-şi buţi cu bani mărunţi.
Mere fata la lădoc
Şi ne scoate bani – un zlot!
Şi fii fată veseloasă,
Că plăteşti corinda noastă,
Cu mirele tinerel,
Să te-nveseleşti cu el!
Şi-amu-i sara lu’ Crăciun,
Fire-ai gazdă vesel bun,
C-am ajuns sfântul Crăciun!
Material preluat cu acordul autorului din:
BLAGA, Miron, BLAGA, Octavian, Slobozi-ne, gazdă,-n casă: folclorul sărbătorilor de iarnă pe Valea Iadului (Bihor), Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2009.
http://octavianblaga.wordpress.com/